Mişcare surpriză a preşedintelui. Ce poate afla Klaus Iohannis de la Comisia din Veneția

Mişcare surpriză a preşedintelui Iohannis, anunţată prin purtătorul de cuvânt.

Klaus Iohannis va fi gazda, joi şi vineri, a unei conferinţe internaţionale de amploare pe tema respectării statului de drept şi a legilor în România la care vor participa inclusiv membri al Comisiei de la Veneţia.

O dezbatere care vine exact în momentul în care Ministrul Justiţiei a anunţat că are de gând să-şi exercite, pentru prima dată, rolul constituţional: acela de a supraveghea legalitatea acţiunilor procurorilor.

Andreea Sava a prezentat marți, la „100 de minute”, ce poate afla Klaus Iohannis de la Comisia din Veneția.

1. MINIŞTRII SUNT TRAŞI LA RĂSPUNDERE DOAR PRIN MIJLOACE POLITICE

La nivel general, Comisia de la Veneţia consideră că standardul de bază ar trebui să presupună ca procedurile penale să nu fie folosite pentru a sancţiona divergenţele politice. Miniştrii Guvernului trebuie traşi la răspundere politică pentru acţiunile lor politice, iar aceasta reprezintă modalitatea democratică corectă de a asigura angajarea răspunderii lor în cadrul sistemului politic. Procedurile penale trebuie aplicate doar faptelor penale. Procedurile de punere sub acuzare sau alte proceduri penale nu trebuie folosite împotriva adversarilor politici din motive politice, ci trebuie invocate doar în acele câteva şi extraordinare cazuri în care un ministru este suspectat de o încălcare clară a legii". Într-o democrație funcțională, miniștrii sunt trași la răspundere pentru deciziile lor politice prin mijloace politice, nu recurgându-se la dreptul penal.

2. MAGISTRAŢII TREBUIE SĂ RĂSPUNDĂ ŞI PENAL

Oricât de importantă ar fi libertatea judecătorilor, ea nu exclude tragerea la răspundere a acestora, iar dacă se constată că un magistrat a acţionat cu rea-credinţă, cu intenţie, printr-un abuz deliberat sau printr-o neglijenţă gravă, repetată şi serioasă, pot fi declanşate acţiuni disciplinare şi trageri la răspundere penală sau răspundere civilă. Trebuie asigurat un echilibru între imunitatea lor şi ideea că un judecător nu este deasupra legii.

3. SANCŢIUNEA DISCIPLINARĂ NU E ÎNTOTDEAUNA SUFICIENTĂ

Răspunderea penală şi cea disciplinară nu se exclud reciproc: sancţiunile disciplinare pot fi potrivite, totuşi, în cazul în care există o achitare în materie penală; de asemenea, împrejurarea că procedurile penale nu au fost iniţiate din cauza eşecului de a stabili vinovăţia penală sau faptele unui caz penal nu presupune că judecătorul în discuţie nu a comis o încălcare disciplinară, în special din cauza caracterului diferit al acestor tipuri de răspundere;

4. TREBUIE PRAG ŞI SĂ FIE ÎNALT PENTRU ABUZ ÎN SERVICIU

- prevederile privind abuzul în serviciu trebuie să fie foarte specifice pentru a se evita folosirea ca armă politică

- trebuie aplicat prag pentru a elimina abuzurile

- pragul trebuie să fie înalt pentru a fi invocat doar în cazuri foarte grave.