Mihai Tudose propune un al 4-lea scenariu PNRR, pentru „victimele proastei guvernări”: „Scenariul 4: După Cîțu, potopul!”

„Scenariul 4: După Cîțu, potopul!

Guvernul a anunțat că lucrează cu trei scenarii în cazul PNRR. Mă tem că noi, ceilalți, victimele actualei proaste guvernări, trebuie să luăm în calcul un al patrulea scenariu. După toate indiciile de până acum - de la chinurile facerii planului de redresare și reziliență, la criticile Comisiei Europene – al patrulea scenariu riscă să fie cel mai probabil.

Celelalte trei, pe care se construiește propaganda lui Cîțu în cursa pentru șefia tot mai micului Partid Liberal, pornesc toate de la varianta absorbției integrale a subvențiilor europene și diferă în funcție de gradul de accesare a împrumuturilor (deloc, 33% sau 100%).

„După Guvernul Cîțu, potopul - cel mai realist scenariu”

Și dacă Guvernul Cîțu nu reușește să acceseze integral subvențiile, în schimb va fi campion la ce se pricepe mai bine, adică la împrumuturi? Cine plătește în cazul ăsta? Dar pentru oalele sparte în numele reformelor la care s-au angajat, în privința pensiilor, angajaților din sistemul public și a companiilor de stat? Că așa ne-a prevenit Ghinea: ”Piesa de rezistenţă a programului sunt reformele”.

Ca să vezi, și noi care credeam că-s investițiile, așa cum v-ați lăudat de un an încoace, de când tot moșiți planul... După Guvernul Cîțu, potopul - ăsta-i cel mai realist scenariu de lucru!”, a scris Mihai Tudose pe pagina sa de Facebook.

PNRR a fost făcut public

Documentul integral al Planului Național de Redresare și Reziliență a fost făcut public. În total, România ar primi 14,248 miliarde sub formă de grant și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuri pentru un total de 29,2 miliarde euro.

PNRR se referă la un pachet de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020. Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.

Impactul PNRR asupra economiei: 3 scenarii

Planul Național de Redresare și Reziliență prevede 3 scenarii de creștere a economiei țării în perioada 2021-2026 în funcție de gradul de aborbție a granturilor și împrumuturilor.

Scenariul I

Scenariul I privește absorbția integrală a granturilor și a împrumuturilor, în două moduri: fie utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026, fie utilizarea a 25% din împrumuturi în 2021-2024 și 75% în 2025-2026.

Dacă acest scenariu va fi pus în aplicare, realizatorii planului prevăd că cea mai pronunțată creștere economică va fi în anul 2025, cu 1,4 puncte procentuale, pe măsură ce alocarea fondurilor se mărește gradual.

Scenariul II

Scenariul II constă în absorbția integrală a granturilor și parțială a împrumuturilor, tot în două moduri: utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026 sau utilizarea graduală a aproximativ 33% din împrumuturi în perioada 2022-2026.

Utilizarea exclusivă a granturilor ar genera o creștere economică exprimată în PIB de 4,3 puncte procentuale în perioada 2021-2026, iar anul de vârf ar fi 2023, se precizează în document.

Scenariul III

Scenariul III prevede absorbția integrală a granturilor fără accesarea împrumuturilor, ceea ce, potrivit calculelor, ar genera o creștere a PIB de 3,4% în perioada 2021-2026.