Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, la dezbaterea prezidențială Antena 3 CNN

Mihai Gâdea: „Ați evocat puțin mai devreme chestiunea vizelor americane, un alt subiect extrem de important pentru toată națiunea. Știm discursul președintelui Trump cu privire la imigrație, știm orientarea sa. Poate să existe vreo surpriză ca președintele Trump să spună 'Ați îndeplinit condițiile (...) sunt toate elementele întrunite. Dar mai stați un pic'. Se poate întâmpla ca subiectul vizele americane pentru români să mai fie pus pe hold, să mai aștepte puțin?"

Marcel Ciolacu: „Eu nu cred să existe o decizie politică de a nu se întâmpla acest lucru (ridicarea vizelor pentru români). Dar este normal să așteptăm toate aceste decizii. 

Oricum, cred că acest demers va intra anul viitor în Congresul din Statele Unite. Dar important este că am îndeplinit, de această dată, criteriile tehnice.

Este pentru prima oară când îndeplinim aceste criterii tehnice, iarăși, printr-un efort și o implicare directă a Guvernului României și a Ambasadei Statelor Unite din România, fiind, cumva, un proiect de suflet al doamnei ambasador (Kathleen Ann) Kavalec, lucru care se și vede.

Ne-am coordonat, am înființat un consilier lângă primul ministru special pentru acest demers. Lucruri care se și văd, au dat roade. De foarte mulți ani sunt așteptări ale românilor pentru aceste proiecte și mă bucur că Guvernul României, condus vremelnic de mine, a reușit aceste lucruri."

Mihai Gâdea: „Ați spus așa: săptămâna aceasta este despre aderarea României la Spațiul Schengen. A apărut astăzi o știre. Domnul Nicolae Ciucă și vice-premierul Cătălin Predoiu au fost la Viena, s-au întâlnit cu cancelarul Nehammer și cu ministrul Gerhard Karner, ministrul de Interne. Ce ne puteți spune mai mult de atât? Spuneți că este săptămâna în care putem să schimbăm lucrurile.”

Marcel Ciolacu: „Întâlnirea domnului vicepremier Cătălin Predoiu era de mai mult timp stabilită cu ministrul de Interne al Austriei, pentru că ea este premergătoare întâlnirii după data de vineri, după data de 22, de la Budapesta, unde se vor întâlni toți cei patru miniștri de Interne din România, Bulgaria, Austria și Ungaria pentru a închide documentul în ceea ce privește aderarea României la Spațiul Schengen. Era un calendar deja convenit cu partenerii și din Austria, și din și din Ungaria. Nu mă bucură vizita domnului Nicolae Ciucă în Austria. Suntem într-o perioadă de campania electorală și toată lumea dorește să bage capul în această poză. Până la urmă este normal, nu este de acuzat, important este să tragem cu toții la aceeași căruță. Iar aderarea la Spațiu Schengen, adevărat, pentru mine este o mândrie că se va finaliza, în timp ce prim-ministrul României este Marcel Ciolacu. Dar este un efort comun al Guvernului României și este o victorie a României.”

Mihai Gâdea: „Putem să vorbim despre faptul că este o victorie în momentul de față, nu e dubiu, vom adera la Spațiul Schengen. Puteți să spuneți când?”

Marcel Ciolacu: „Da, eu spun de mai mult timp că vom adera la Spațiul Schengen. Foarte importantă este întâlnirea de vineri, pe data de 22, și de aceea am și convenit cu primul ministru al Ungariei, cu Viktor Orban, ca și eu să mă deplasez vineri în Ungaria și să am o vizită și o întâlnire în ziua în care miniștrii de Interne se întâlnesc și închid documentul final pe care, pe urmă, o să-l prezinte în Coreper. Asta înseamnă alături de ceilalți, de toți ambasadorii acreditați în cadrul Uniunii Europene, urmând ca pe data de 13 decembrie să se ia act în ședința JAI. Până atunci mai este un pas de urmat. El mai trebuie să treacă o dată prin Parlamentul din Olanda, fiindcă așa este traseul. Trebuie încă o dată dat acceptul, chiar dacă Guvernul și-a dat acceptul. Dar deja avem un calendar convenit și eu cred că după săptămâna viitoare o să avem și o ședință Coreper.”

Mihai Gâdea: „În opinia dumneavoastră, în conformitate cu informațiile pe care le aveți, când va adera România la Spațiul Schengen în totalitate? Aveți în momentul de față un timp estimativ, un moment pe care îl vedeți ca fiind momentul aderării complet la Schengen?

Marcel Ciolacu: „1 ianuarie 2025. Acest lucru se va definitiva în ziua de vineri, pe data de 22, la Budapesta.”

Mihai Gâdea: „Este pentru prima dată când auzim o dată exactă în care România va adera complet la Schengen.”

Mihai Gâdea: „Ați vorbit puțin mai devreme, când v-am spus că a existat și această întâlnire la Viena între domnul Ciucă și domnul Nehammer, între domnul Predoiu și domnul Karner, ați formulat că „bagă capul în poză”. În opinia dumneavoastră, de ce spuneți că a băgat capul în poză? E doar pentru campania electorală sau există și un rol în sensul ăsta?”

Marcel Ciolacu: „Nu, nu, nu. Am spus acest lucru pentru că domnia sa a avut o șansă când a fost prim-ministru. România îndeplinește toate criteriile tehnice de 13 ani de zile. A avut și dânsul o șansă, când a fost prim-ministru, de a adera România la Spațiul Schengen. Eu m-am mișcat mai aplicat, am reușit întâi aerian și maritim și în acest moment duc până la capăt demersul, lucru pe care l-am și spus. Nu voi pleca din funcția de prim-ministru până nu avem acceptul cu scoaterea vizelor din Statele Unite și aderarea totală la spațiu Schengen. Vă mai spun un lucru. În acest moment, în Austria se face o majoritate, la fel ca și în România, între cele două mari familii, între S&D și EPP. Aici este toată schimbarea. Până acum, domnul Nehammer făcea parte din aceeași familie cu domnul Ciucă, din câte știu eu, și face în continuare. Dar haideți să lăsăm decizia să fie luată pe data de 22, să fie convenit textul și pe urmă să urmeze Coreper și votul din Parlamentul olandez.”

Mihai Gâdea: „Ați avut și alte întâlniri la Bruxelles cu președinta Parlamentul European, cu doamna Roberta Metsola, cu președintele Consiliul European, cu dl. Costa și aceste întâlniri vin într-un context mai larg. În ultima vreme, ați avut câteva întâlniri externe importante, extrem de importante cu premierul Marii Britanii, premierul francez. Au fost mai multe ieșiri pe care le-ați avut în ultima vreme. Haideți să vorbim un pic despre acest lucru. Ce înseamnă, în primul rând, pentru dumneavoastră și pentru România într-un moment ca acesta. N-am mai avut o întâlnire în Downing Street, cred că de 17-18 ani. Sunt alte discuții în spate legate de război sau altceva? Interesul pentru România, știm, a crescut foarte mult de când a început războiul din Ucraina. Care este, de fapt, în momentul de față, obiectul acestor discuții pe care l-ați avut și cu premierul Marii Britanii și cu premierul francez și, iată, și astăzi, noi întâlniri la Bruxelles?”

Marcel Ciolacu: „Am pornit aceste întâlniri. Eu știu că e un context electoral, eu știu că sunt unul dintre candidați, dar cred că românii încă îmi plătesc salariul să-mi fac treaba de prim-ministru. Am avut o întâlnire în Franța cu noul prim-ministru, Michel Barnier, plus că, repet, Franța este țara-cadru, care e comanda trupelor multinaționale pe teritoriul României. Am vorbit foarte mult despre economie, nu neapărat despre înzestrarea Armatei Române, cu toate că și industria de apărare din România este foarte importantă și îmi doresc ca ceea ce am început să putem continua cu țări cu know-how important în ceea ce privește producția de armament. Am continuat în Marea Britanie, unde niciun prim-ministru al României n-a mai fost, așa cum spuneați dumneavoastră de 17 ani. Dar vă reamintesc că Marea Britanie, în acest moment, este a 2-a Românie. Românii din Marea Britanie, din Diaspora, depășesc numărul de români din Republica Moldova și acolo Guvernul a făcut anumite investiții în ultimul timp, implicându-se direct, cumpărând o biserică, anumite centre sociale. La fel am făcut și în Franța. Același lucru s-a întâmplat, pentru că liantul între români rămâne în continuare biserica și atașamentul de credința noastră. Au fost discuții și în ceea ce privește drepturile românilor din Diaspora. Marea Britanie știți că a ieșit din Uniunea Europeană și anumite lucruri se modifică începând de anul viitor și sistemul, astfel încât să ne asigurăm că sunt protejați toți românii din Marea Britanie și au în continuare aceleași drepturi pe care le-am avut și până acum. Iar agenda de săptămâna aceasta, cred că, în afară, totuși, domnul secretar general Mark Rutte a fost și primul ministru al Olandei, cu toate că prima oară a avut o anumită reținere în ceea ce privește aderarea României la Spațiul Schengen, până la urmă și-a dat acest accept și, săptămâna aceasta, din punctul meu de vedere, în primul și în primul rând, este despre aderarea României la Spațiul Schengen terestru”.

Mihai Gâdea: „Domnule prim-ministru, ne aducem aminte foarte bine cum a fost istoria alegerii secretarului general al NATO. Un număr important de aliați, peste 20 au fost de acord cu susținerea pentru fostul premier olandez, pentru actualul secretar general, Mark Rutte. De la București, președintele în exercițiu, domnul Klaus Iohannis, a anunțat că vrea să candideze, și-a depus candidatura și ne aducem aminte că a încercat să câștige aliați pentru această candidatură, ba în Ungaria, ba în Turcia. În cele din urmă, însă, și-a retras candidatura, însă a făcut-o în ultimul moment, chiar în momentul în care a fost la Casa Albă și președintele Biden l-a întrebat ce intenționează să obțină cu această candidatură și cumva, înțelegem că i-ar fi cerut să se retragă. Secretarul general are vreun resentiment față de faptul că România nu l-a susținut, ci doar în ultima clipă și-a dat acordul?”

Marcel Ciolacu: „Nu, sub nicio formă. A fost o discuție foarte deschisă și, repet, am convenit ca prima vizită oficială de anul viitor să fie în România. Domnia sa a mai fost în România, a fost la Cincu, și cunoaște foarte bine importanța României în acest moment, în tot contextul acestei crize geostrategice. Și, nu, nici nu a adus vorba. A fost, repet, foarte, foarte deschis și bucuros că avem acest contact direct. Ne-am făcut schimb de numerele de telefon ca, din acest moment, să ținem legătura direct.”

Mihai Gâdea: „V-ați întâlnit cu noul secretar general al NATO, Mark Rutte, cel pe care România nu l-a susținut, într-un moment extrem de complicat. Planeta, în ultimele 24h a vorbit despre decizia administrației Biden de a lăsa Ucraina să lovească cu rachete cu rază lungă de acțiune în interiorul Rusiei și există reacții dure din partea Kremlinului. Amenințările cu începerea celui de-Al Treilea Război mondial au început să fie destul de clare. Ce ne puteți spune despre această întâlnire și dacă ați vorbit cu secretarul general despre acest subiect?”

Marcel Ciolacu: „Nu e prima oară când o spun, politica în acest moment nu ține cont de cine-i de stânga și cine-i de dreapta. Politica în acest moment este despre securitate și despre economie. Am fost primul oficial care am avut o discuție cu Mark Rutte. A fost o discuție foarte deschisă de la început până la sfârșit. Am pus toate punctele și am reconfirmat faptul că România va continua să susțină necondiționat Ucraina în războiul cu Federația Rusă. Ne bucurăm de faptul că președinta Maia Sandu a recâștigat un mandat în R. Moldova, dar din punct de vedere al securității regionale, lucrurile sunt foarte încărcate. Am făcut o analiză la zi, am încercat și să anticipăm anumite lucruri în viitor. Există și o promisiune foarte clară că prima vizită oficială anul viitor a secretarului general Mark Rutte va fi în România. Până în luna mai oricum și țara gazdă, dar și Franța, care este țara cadru, vor înainta să ridicăm contingentul de militari la nivel de brigadă. Am vorbit foarte mult și despre înzestrare, despre faptul că România își menține promisiunea de a avea și în bugetul viitor 2,5% alocați pentru apărare. În ceea ce privește rachetele cu rază lungă de acțiune, până la 300 km. Acceptul nu trebuie să îl dea în mod direct vreo țară membră NATO. Acceptul îl dau țările care au contribuit și au donat Ucrainei acest tip de tehnică militară. Acele țări sunt SUA și Franța. Ele au trebuit să își dea acceptul. Și și-au dat acceptul dar ați văzut că a fost un accept condiționat ca țintele să fie anumite baze militare, mai ales cele care se doresc a fi cu soldați din Coreea de Nord. Vă reamintesc că niciun soldat din vreo țară membră NATO nu s-a implicat direct în războiul din Ucraina.”

Mihai Gâdea: „Domnule prim-ministru, secretarul general al NATO, dl. Mark Rutte, se așteaptă în momentul în care ucrainenii ar lovi cu rachete cu rază lungă de acțiune în aceste baze, în alte baze militare - în cazul în care acest lucru s-ar întâmpla - ca Rusia să riposteze să lovească o țară NATO? Care a fost discuția, care a fost răspunsul?”

Marcel Ciolacu: „Nu am avut nici împreună, nici separat cu ministrul Apărării și cu dl. secretar general și nici cu oficialitățile tehnice cu care ne-am întâlnit astăzi nu am făcut scenarii de acest gen. Presupun că suntem totuși într-un război tactic și să lăsăm lucrurile să curgă în acest sens, fiindcă există, cum a fost în R. Moldova un război hibrid. În acest moment, este și un război tactic. Revin, niciun stat membru NATO nu s-a implicat cu soldați în mod direct în conflictul din Ucraina.”

Mihai Gâdea: „Pe de altă parte, ne aflăm într-un moment în care, știm foarte bine, președintele ales Donald Trump dorește să existe o negociere rapidă și acest război să se încheie. Cu privire la acest aspect, secretarul general Rutte a spus ceva? Se așteaptă ca, într-adevăr, să existe o negociere și să ducă la un rezultat care să aducă pace?”

Marcel Ciolacu: „În acest moment, secretarul general Marcu Rute are discuții și a avut mai multe discuții cu președintele ales Donald Trump, dar eu nu cred că acceptul Statelor Unite ar fi fost dat de actualul președinte al Statelor Unite, fără să fi avut o discuție și cu președintele ales. Să lăsăm totuși la nivelul lor să aibă aceste discuții. Normal că România este îngrijorată, lucru pe care l-am și transmis, pentru că avem cea mai lungă graniță terestră cu Ucraina. Avem securitatea Mării Negre atât de importantă pentru noi, dar și pentru economia europeană și mondială. 10% din comerț este în tranzit prin Marea Neagră. Cu adevărat, am avut o discuție mai aplicată, geostrategică în acest moment, cum se văd lucrurile din punctul nostru de vedere. Nu am avut discuții aplicate despre discuțiile dintre secretarul general și președintele ales Donald Trump. Categoric, partenerul strategic al României, Statele Unite, vom continua discuțiile și eu nu cred în schimbări peste noapte strategice în acest moment.”

Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă răspund luni seară, întrebărilor la „Un președinte în fața națiunii", în seria dezbaterilor prezidențiale organizate de Antena 3 CNN.

După o zi plină de controverse, în care Nicolae Ciucă i-a cerut lui Marcel Ciolacu să demisioneze și să iasă din politică, cei doi candidați din partea PNL, respectiv PSD, vor răspunde întrebărilor.

Atât Nicolae Ciucă, cât și Marcel Ciolacu au fost astăzi în vizite importante.

Liderul PSD a mers la Bruxelles și s-a întâlnit cu șeful NATO, Mark Rutte, cu preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, dar și cu preşedintele ales al Consiliului European, António Costa.

După întâlnirea cu Mark Rutte, Marcel Ciolacu a spus că „suntem pregătiţi să contribuim la întărirea Alianţei şi la menţinea unei relaţii transatlantice cât mai solide”.

Ciucă a fost luni la Viena și a avut o discuție cu cancelarul austriac Karl Nehammer. Cei doi au discutat despre aderarea României la Schengenul terestru. „Sunt încrezător că deciziile finale privind Schengen vor fi luate în curând la nivel tehnic”, a spus el.