Retragerea
militarilor români dislocaţi în afara ţării revine în
actualiltate. Ministerul Apărării propune o lege în care pune
problema retragerii neplanificate a trupelor româneşti.
Decizia poate fi luată în Parlament, după o propunere a CSAT.
În plus, se vorbeşte pentru prima dată despre evaluarea
costurilor înainte de a trimite soldaţii în teatrele de
operaţiuni.
Ministerul Apărarii propune modificarea legii
astfel încât trupele româneşti dislocate în
afara ţării să poată fi retrase prin votul Parlamentului, iar
formula utilizată în proiect este de retragere neplanificată.
În textul pubilcat pe site-ul ministerului se precizează că
militarii români pot fi aduşi acasă înaintea expirării
termenului limită dacă există constrângeri bugetare,
dezastre sau în cazul unei decizii politice. Retragerea poate
fi decisă de Parlament, după o propunere în acest sens a CSAT
şi ar fi posibilă într-un interval mai mic de şase luni.
O
altă noutate din proiectul MAPN este propunerea de estimare a
costurilor înaintea luării deciziei de a trimite trupe în
afara ţării. De aproximativ un an, premierul Călin Popescu
Tăriceanu susţine necesitatea retragerii trupelor din Irak, pe care
a caracterizat-o o prioritate a mandatului său. Unul din argumente
este chiar cel financiar. Retragerea trupelor româneşti din
Irak, demers iniţiat anul trecut de liberali, prin vocea fostului
ministru al Apărării, Teodor Atanasiu, a constituit un motiv
constant de dispută între liberali şi preşedintele Traian
Băsescu. Acesta a pus condiţia ca, înainte de a fi luată o
decizie, trebuie încheiată o convenţie cu partenerii din
cadrul coaliţiei împotriva terorismului, adică Statele Unite
şi Marea Britanie.
Noul proiect al ministerului Apărării
vine la un an de când PNL a lansat o campanie naţională de
strângere de semnături în favoarea retragerii trupelor
din Irak, demers susţinut şi de restul partidelor politice, cu
exepţia PD şi PLD. Dacă va fi aprobat, proiectul ar urma să
modifice Legea 42 pe 2004.
Antena 3