Macovei ? la mâna Curţii Constituţionale

Premierul Călin Popescu Tăriceanu i-a solicitat ministrului Justiţiei, Monica Macovei, să prezinte la următoarea şedinţă de Guvern o listă a măsurilor referitoare la problemele solicitate de Senat. Întrebat dacă premierul i-a solicitat ministrului Justiţiei să demisioneze, purtătorul de cuvânt a amintit că în prezent există o sesizare oficială din partea PNL la Curtea Constituţională, premierul aşteptând răspunsul Curţii în această privinţă. Pe de altă parte, liderul grupului Alianţei din Senat, Puiu Haşotti a cerut Curţii Constituţionale să precizeze dacă membrii Cabinetului trebuie sau nu demişi în urma adoptării unei moţiuni simple. Liberalul a anunţat-o încă de marţi seară pe Monica Macovei despre acest demers. Guvernul va aştepta răspunsul Curţii Constituţionale la sesizarea grupului parlamentar al PNL.

Monica Macovei, cel mai popular ministru al cabinetului Tăriceanu la Bruxelles, este cel mai nedorit ministru la Bucureşti. Marţi, senatorii au votat cu o largă majoritate moţiunea împotriva ei, dar Monica Macovei anunţă că nu pleacă de la minister. Chiar şi prietenii sunt de acord că ea nu va mai putea lucra cu senatorii care i-au dat un vot de blam: 81 au votat pentru moţiune, şi doar 46 împotrivă. Conservatorii, care au depus moţiunea simplă, au anunţat că săptămâna viitoare ar putea urma una de cenzură împotriva Guvernului, dacă premierul Tăriceanu nu ia măsuri. Liberalii au răspuns că vor cere punctul de vedere al Curţii Constituţionale privind revocarea unui ministru care nu mai are sprijin parlamentar.

Trădare, trădare, de 3 ori trădare!

Tot marţi, reprezentanţii puterii au dat vot de blam unui membru al guvernului. ?Nu mai există încredere în Alianţă?, spun democraţii, care o susţin necondiţionat pe Monica Macovei. Trădare, spun şi voci liberale... din ambele tabere, PNL şi PLD. Calculele votului din Senat arată că moţiunea anti Macovei a fost votată de mulţi dintre reprezentanţii puterii. Opoziţia miza pe 70 de voturi, deci avea majoritate, dar rezultatul final a fost totuşi neaşteptat. Cel puţin opt voturi au venit din partea PNL-PD-UDMR-PLD.

Preşedintele executiv al PD, Adriean Videanu, consideră că prin votul din Senat credibilitatea relaţiilor din Coaliţie a fost zdruncinată, mai ales că până la vot liderii partidelor din arcul guvernamental au anunţat că vor respinge moţiunea din solidaritate cu Guvernul. ?Atât timp cât s-a iniţiat un angajament şi s-a făcut altceva, cineva trebuie să dea nişte explicaţii. Este foarte greu să arunci vina pe cineva atâta vreme cât votul este secret, dar asta duce la lipsa încrederii între parteneri?, este de părere Videanu.

De trădare s-au acuzat şi taberele liberale, PNL şi PLD. Tiberiu Prodan, senator PNL de Suceava, susţine că cinci senatori ai PLD ar fi votat alături de opoziţie. Prodan este convins că acest vot a fost dat pentru a crea probleme liberalilor în Alianţă. PLD nu a dat o replică directă, dar preşedintele interimar al grupării, Theodor Stolojan a condamnat dur votul din Senat.

?Este e o ruşine pentru Senatul României. Din păcate se confirmă ceea ce noi, PLD, am spus mai demult, şi anume că Guvernul nu numai că nu mai are o majoritate în Parlamentul ţării, dar, din păcate, are şi cozi de topor printre parlamentarii puterii şi cred că este vorba de PNL în mod special, care nu o dată şi-a manifestat aversiunea faţă de doamna Monica Macovei?, a declarat Theodor Stolojan.

Istoria moţiunilor în Parlament

În cei 17 ani de activitate parlamentară au fost adoptate 5 moţiuni simple. Dintre care 4 la Senat. Trei dintre moţiunile de succes au fost iniţiate de senatori aparţinând tuturor grupurilor parlamentare. Prima, adoptată în 1993, avea ca obiect deconspirarea agenţilor Securităţii. Cea de-a doua instituia obligativitatea pentru parlamentari de a-şi declara toate activităţile din afara Legislativului, iar a treia propunea Guvernului să adopte un program politic menit să asigure integrarea în structurile euro-atlantice. Ultima moţiune adoptată de senatori, în urmă cu 7 ani, interzicea Fondului Proprietăţii de Stat să semneze contracte de privatizare. În Camera Deputaţilor, singura moţiune simplă a fost aprobată în februarie 1996.

Europenii despre moţiunea anti-Macovei

Rezultatul votului din Senat a ajuns până la Bruxelles. Grupul Popularilor Europeni anunţă că o susţine pe Monica Macovei, pe care o consideră un politician valoros al României. În tabăra cealaltă, socialiştii europeni spun că Monica Macovei ar trebui să demisioneze, argumentând că un membru al guvernului nu poate să supravieţuiască fără sprijinul Parlamentului.

Markus Ferber, membru al Popularilor Europeni, s-a declarat dezamăgit de moţiunea anti-Macovei. Europarlamentarul s-a pronunţat în favoarea rămânerii lui Macovei în guvernul român. ?Monica Macovei a fost unul dintre arhitecţii aderării României la UE. Politicile şi măsurile introduse de ea au fost vitale în lupta anticorupţie şi asigurarea independenţei în Justiţie?, a declarat oficialul popular-european.

Vicepreşedintele grupului socialist din Parlamentul European, Jan Marinus Wiersma, afirmă că dacă Parlamentul nu mai are încredere într-un ministru, acel ministru trebuie să-şi dea demisia. ?Cred că progresul a fost posibil datorită guvernelor succesive şi cu siguranţă şi datorită doamnei Macovei, dar nu cred că depinde de un singur om ca Guvernul să-şi îndeplinească angajamentele asumate faţă de Uniunea Europeană?, spune Wiersma.

Antena 3