Liberalii şi udemeriştii lucrează astăzi la textul moţiunii de cenzură, având ca bază de pornire legea salarizării unitare, motiv de vhemente proteste şi contestaţii din partea sindicatelor.
Cele două formaţiuni politice nu dispun însă de forţa parlamentară necesară pentru a debarca guvernul Boc de unii singuri, singura lor şansă, puţin probabilă de a fi transpusă în realitate, constând în înregistrarea unor defecţiuni de vot în tabăra PDL sau PSD, la adăpostul votului secret cu bile.
Potrivit Constituţiei, moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. PNL şi UDMR au împreună 121 de parlamentari, din totalul de 471. Guvernul este demis numai dacă moţiunea de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor.
O altă guvernare, dar nu cu PDL
"Eu cred că nu va trece moţiunea de cenzură pentru că PSD va continua să se comporte în maniera pe care aţi văzut-o ieri (marţi-nr). (?) Este foarte bine dacă trece (moţiunea-nr). Consecinţa imediată este aceea că România va scăpa de cel mai incapabil şi mai neruşinat Guvern din istoria sa după 1990, ca să nu vorbim la cald - eu cred că din toată istoria sa de la Barbu Catargiu încoace. Vom fi în situaţia de a căuta la o nouă formulă de guvernare", a susţinut Crin Antonescu.
Chestionat în legătură cu poziţia PNL faţă de participarea la o nouă formulă guvernamentală, Antonescu a precizat că o asemenea variantă nu este exclusă deşi nu crede că se va ajunge la şa ceva. Exclusă este însă orice formă de colaborare cu PDL.
Conştient de şansele reduse de reuşită a demersului PNL-UDMR, Antonescu a explicat că "rostul unei moţiuni de cenzură nu se limitează la şansele ei de a trece sau nu", fiind un gest politic. "Noi trebuie să-l facem fără nici un fel de ezitare. Noi nu am avut nici un fel de ezitare indiferent de calculele care se fac, pentru că dacă nu facem moţiune de cenzură după cele întâmplate ieri, înseamnă că suntem un fel de pedişti vopsiţi, un fel de piese de carton în farsa lui Traian Băsescu. Eu nu sunt Mircea Geoană, eu nu accept aşa ceva, nu are cum să mă cocoaţe pe un scaun în care să stau şi să jelesc ce se întâmplă cu propriul meu Guvern. Eu sunt în opoziţie şi fac moţiune de cenzură. O să vedem cine stă în sală şi cine nu, o să vedem cine votează şi cine nu", a conchis preşedintele PNL.
Moţiunea, implu exerciţiu democratic de opinii
Preşedintele UDMR, Marko Bela, a împărtăşit la rândul său, pesimismul omologului liberal cu privire la sorţii de izbândă a demersului celor două partide, însă a ţinut să sublinieze că va fi un prilej pentru ca formaţiunile de opoziţie să-şi expună opiniile.
"În primul rând, cu această moţiune consecinţele minime ar fi să avem posibilitatea să ne expunem opiniile, dar sunt consecinţe minime. Noi avem forţa, împreună cu PNL, să depunem o moţiune de cenzură, separat nu avem semnăturile suficiente. Nu avem forţa să şi votăm cu majoritate o moţiune de cenzură, deci acest lucru depinde de decizia celor două partide de guvernământ. Ele în acest moment, în pofida tuturor aparenţelor şi tuturor speculaţiilor, nu au interesul să cadă Guvernul înainte de prezidenţiale", a apreciat Marko.
Marko a explicat că Uniunea a avut "o dilemă foarte seriosă în ceea ce priveşte înaintarea unei moţiuni de cenzură", inclusiv pe educaţie, deoarece este neîncrezător în puterea Parlamentului de a legifera în această perioadă. "Orice Guvern, cu toate că Constituţia asigură această posibilitate, ar trebui să aibă o reţinere faţă de această modalitate de legiferare (prin angajarea răspunderii, n.r.), fiindcă legislativul este Parlamentul. Totuşi, luând în considerare contextul şi că în acest moment în Parlament nu există o coerenţă a unei majorităţi guvernamentale am spus că, eventual, unele probleme foarte delicate, aşa cum este şi educaţia, nu ar putea fi reglementate în mod coerent în urma unor dezbateri parlamentare şi nu ştim ce ar ieşi din Parlament în urma unei astfel de dezbateri. Regret că trebuie să spun acest lucru, dar acesta este adevărul", a declarat liderul Uniunii.
Torpilarea legilor Educaţiei, scenariu nedorit de UDMR
În ceea ce priveşte rezervele manifestate de UDMR pe legile Educaţiei, Marko a arătat că parlamentarii formaţiunii sale au decis să nu le atace în niciun fel, deoarece au fost acceptate de către Guvern unele amendamente. "Dacă în acest moment am torpila Legea educaţiei, eu nu văd nicio garanţie că în lunile următoare se va reuşi o altă lege a educaţiei. Astfel, am ajuns la concluzia că în ceea ce priveşte Legea învăţământului nu o vom ataca nici printr-o moţiune de cenzură, nicio printr-o altă modalitate, fiindcă în pofida acestor nemulţumiri există o anumită îmbunătăţire", a susţinut Marko.
El a invocat acceptarea unui amendament al UDMR referitor la predarea limbii române pentru copiii minoritari. "Limba română conform acestei Legi (supusă asumării răspunderii, n.r.), în învăţământul obligatoriu, deci în clasele I ? X, va fi predată după programe şi manuale speciale, luând în considerare cunoştinţele de limbă ale copiilor minoritari. Acest lucru s-a întâmplat până acum numai în clasele I ? IV. Un alt aspect, în cazul finanţării învăţământului, atât în cazul educţiei preuniversitare, cât şi în învăţământul superior se va lua în considerare şi criteriul de limbă, deci în ce limbă se predă la şcoala, clasa, instituţia respectivă", a precizat preşedintele UDMR.
Cu toate acestea Uniunea mai are unele nemulţumiri referitoare la Legea educaţiei. "Fără niciun motiv întemeiat nu am reuşit să anulăm, să eliminăm o altă dispoziţie discriminatorie, şi anume predarea în continuare a istoriei şi geografiei României, în exclusivitate în limba română, excepţie făcând clasele I ? IV", a exemplificat Marko.
Marius Vulpe, Antena3.ro
