Legile siguranţei naţionale dezbătute

Pachetul de legi privind siguranţa naţională intră, joi, în dezbaterea comisiei juridice şi a celei de apărare din Camera Deputaţilor. Deputaţii urmează să formuleze un raport comun, pe care, ulterior, îl vor prezenta plenului. Proiectul, asumat de liberali în forma sa actuală, prevede mai multe restricţii în activitatea de informaţii. Astfel, serviciilor li se interzice să mai aibă finanţare din alte surse decât cele de la bugetul de stat şi, de asemenea, li se interzice să aibă agenţi acoperiţi în presă, în politică, sau în sindicate. Pachetul de legi prevede totodată întărirea controlului parlamentar asupra activităţii serviciilor de informaţii.

Pachetul normativ cuprinde proiectele privind activitatea de informaţii, contrainformaţii şi protecţie, organizarea şi funcţionarea SRI şi a SIE, precum şi proiectul Legii securităţii naţionale a României. Prevederile cele mai importante ale pachetului de legi vizează reducerea numărului serviciilor de informaţii, STS şi SPP devenind departamente în cadrul ministerelor. Ofiţerii de informaţii pot efectua acte de urmărire penală numai sub controlul procurorilor şi în situaţii speciale, precum suspiciuni de terorism, trafic de arme, droguri şi persoane. Serviciilor li se interzice să mai aibă finanţare din alte surse decât cele de la bugetul de stat şi, de asemenea, li se interzice să aibă agenţi acoperiţi în presă, în politică, sau în sindicate.

Pachetul de legi prevede totodată întărirea controlului parlamentar asupra activităţii serviciilor de informaţii. Legile din domeniul siguranţei naţionale şi au fost extrem de controversate şi au avut un traseu foarte sinuos. Anul trecut preşedintele Traian Băsescu a insistat ca acestea să fie elaborate şi asumate de CSAT, în ciuda faptului că instituţia nu are drept de iniţiativă legislativă. După ce au fost făcute publice, proiectele au intrat în dezbaterea societăţii civile. Apoi au fost adoptate cu modificări faţă de propunerile iniţiale în şedinţa Guvernului din 25 octombrie 2006. Câteva zile mai târziu, preşedintele Băsescu declara că legile siguranţei, în varianta guvernului sunt "mai proaste" decât proiectele iniţiale, dar preciza că vor fi dezbătute de CSAT.

Pe 11 ianuarie, Secretariatul CSAT a retrimis la Guvern Legile siguranţei, pentru că acestea nu fuseseră avizate de "instituţiile interesate": SRI, SIE, STS şi SPP şi, astfel, nu puteau fi aduse în discuţia CSAT. Ulterior, PNL şi-a însuşit proiectele Guvernului şi le-a depus la Parlament.

Antena 3