Asistăm în ultimele luni la deteriorarea accentuată a situației de securitate în proximitatea Ucrainei și în zona Mării Negre, în apropierea Flancului Estic al Alianței, a mai spus preşedintele Klaus Iohannis, precizând că "traversăm cea mai gravă criză de după căderea Cortinei de Fier".
"Salut vizita în România în acest moment crucial pentru securitatea euro-atlantică.
Asistăm la deteriorarea accentuată a situației de securitate în apropierea flancului estic. Nu e doar o criză regională, ci afectează securitatea întregului spațiu euro-atlantic.
Vizita dvs are loc în momentul sosirii în România a celor 1.000 de militari americani, cărora le urez bun-venit.
Aceste două evenimente sunt o dovadă clară a sprijinului NATO și SUA pentru securitatea României.
Mulțumesc o dată în plus președintelui Biden pentru această demonstrație fără echivoc a solidarității SUA.
Vă mulțumesc și dvs. pentru implicarea constantă și susținerea acestui obiectiv esențial.
Traversăm, fără îndoială, cea mai gravă criză de după căderea Cortinei de Fier.
Sunt evidente strategia de intimidare și tendințele inacceptabile ale Rusiei de revenire la politica de forță și de contestare a actualei ordini internaționale, inclusiv a actualilor parametri ai arhitecturii europene de securitate, construite după Războiul Rece”, a spus Klaus Iohannis, vineri, într-o conferință comună cu Jens Stoltenberg, la baza Mihail Kogălniceanu.
› Vezi galeria foto ‹
"Asistăm în ultimele luni la deteriorarea accentuată a situației de securitate în proximitatea Ucrainei și în zona Mării Negre, în apropierea Flancului Estic al Alianței.
Așa cum am mai spus, actuala criză nu este doar una regională, care se limitează la Ucraina, la Marea Neagră sau la securitatea europeană.
Această criză afectează securitatea întregului spațiu euroatlantic. Vizita dumneavoastră, domnule Secretar General, are loc în momentul sosirii în România a celor o mie de militari americani din batalionul Stryker, cărora le urez, și pe această cale, din partea mea și a poporului român, bun-venit în țara noastră", a continuat şeful statului, în conferința comună susținută împreună cu Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg.
Preşedintele Iohannis afirmă că a avut, în acest context, o discuție aprofundată cu secretarul general NATO privind aceste dezvoltări și măsurile pe care NATO și aliații trebuie să le ia pentru apărarea și menținerea securității euroatlantice.
"Acestea trebuie să fie robuste, ferme și solidare, având la bază unitatea, coeziunea și solidaritatea aliată. România, ca membru NATO și partener strategic al Statelor Unite ale Americii, beneficiază de toate garanțiile de securitate de care are nevoie.
Aceste garanții au la bază, iată, angajamentul intensificat al NATO, precum și al unor aliați precum Statele Unite și Franța, ca răspuns la deficitul accentuat de securitate de pe dimensiunea sudică a Flancului Estic.
Acest angajament și solidaritatea manifestată aduc consistență și credibilitate sporite efortului colectiv aliat de a spori securitatea noastră, a tuturor.
După cum cunoașteți, am pledat repetat în demersurile pe care le-am realizat, încă de la debutul primului meu mandat, atât pe linie NATO, cât și în dialogul cu aliații noștri, pentru o prezență mai consistentă a NATO, a Statelor Unite și a altor aliați în regiunea Mării Negre", a continuat Klaus Iohannis.
"Așa cum am mai spus, indiferent de evoluțiile actuale din regiune, NATO trebuie să își mențină la nivel ridicat capacitatea de descurajare și apărare, care să îi permită să își îndeplinească eficient obiectivele strict defensive pentru care Alianța a fost creată.
Alături de aceste măsuri de întărire a prezenței aliate, susținem necesitatea continuării dialogului politico - diplomatic cu Rusia în vederea găsirii de soluții care să permită dezescaladarea situației, fără compromiterea însă a principiilor fundamentale ale Alianței și ale dreptului internațional.
Plecăm de la premisa clară că actuala criză nu decurge din eventuale probleme structurale ale arhitecturii de securitate existente, ci din nerespectarea unora dintre prevederile ei esențiale", afirmă Klaus Iohannis.
El spune că România a fost și este foarte implicată din punct de vedere diplomatic în adoptarea deciziilor la nivel aliat și european privind actuala criză, prin prisma poziționării noastre geografice și a interesului strategic pe care țara noastră îl are în stabilitatea Vecinătății Estice a NATO și a Uniunii Europene.
"Reiterez, cu acest prilej, sprijinul României pentru integritatea teritorială, suveranitatea și independența Republicii Moldova, ale Georgiei și ale Ucrainei și pentru dreptul acestor state de a-și clădi un viitor în baza propriilor aspirații europene și euroatlantice.
Dincolo de mesajul puternic de solidaritate transmis din partea NATO, prin prezența domnului secretar general în România, vizita a reprezentat un bun prilej pentru a discuta despre o serie de perspective și obiective strategice pentru acest an.
Astfel, am avut un schimb de opinii despre pregătirile privind Summitul NATO de la Madrid din iunie. Am prezentat, totodată, viziunea și prioritățile României privind Noul Concept Strategic și procesul de adaptare a Alianței.
În această perioadă extrem de complicată, unitatea transatlantică este esențială, iar parteneriatul dintre NATO și Uniunea Europeană este mai important decât oricând.
În ceea ce ne privește, România este hotărâtă să-și mențină angajamentele asumate privind alocarea a 2% din PIB pentru continuarea modernizării capabilităților militare. Vom acorda și pe mai departe o atenție sporită creșterii capacității operaționale a tuturor structurilor militare, atât prin efort național, cât și în context multinațional”, conchide Iohannis.
Preşedintele Klaus Iohannis vizitează, vineri, împreună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Secretarul general al NATO a ajuns la Baza din județul Constanța.
Iohannis: "NATO e o alianță defensivă. Noi nu dorim să invadăm pe nimeni"
"Este evident că NATO este o alianță defensivă, pur defensivă. Nu dorim să atacăm pe nimeni, nu dorim să invadăm pe nimeni, dar dorim să garantăm securitatea statelor noastre și securitatea cetățenilor noștri.
Iar dacă vorbim despre instalația de la Deveselu, este o instalație pur defensivă. Nu poate fi folosită pentru a ataca pe nimeni.
Instalația de la Deveselu face parte dintr-un cadru mai larg al NATO, în cadrul defensiv de rachete defensive și în acest sens nu avem ce să ascundem sau să ne ferim să spunem acest lucru încă o dată România", a adăugat şeful statului.
