La discuții au mai participat Președintele Franței, Emmanuel Macron, Președintele Poloniei, Andrzej Duda, Prim-Ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, Prim-Ministrul Canadei, Justin Trudeau, Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, Prim-Ministrul Italiei, Mario Draghi, Prim-Ministrul Japoniei, Fumio Kishida, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Președintele Consiliului European, Charles Michel.
Această nouă rundă de consultări transatlantice a avut loc în contextul evoluțiilor umanitare dramatice din Ucraina și al pregătirilor militare ale Federației Ruse pentru reluarea ofensivei. Liderii au analizat situația de securitate și perspectivele de evoluție ale acesteia, respectiv cea umanitară deosebit de gravă, rezultată în urma retragerii forțate a armatei ruse din zonele ocupate anterior, și au condamnat crimele comise împotriva civililor, dar și distrugerile masive ale zonelor locuite și ale infrastructurii civile. În context, a fost reiterat sprijinul puternic pentru activitatea Curții Penale Internaționale de a investiga, a judeca și condamna pe cei responsabili pentru crimele comise.
De asemenea, liderii au evaluat strategia cuprinzătoare de sprijin pentru Ucraina, pe toate dimensiunile, și au abordat măsurile ferme și coordonate de răspuns întreprinse de comunitatea internațională, cu referire la pachetele extinse de sancțiuni, pentru contracararea acțiunilor Rusiei.
Iohannis a condamnat crimele împotriva civililor ucraineni la videoconferința cu Joe Biden
În intervenția sa, Președintele Klaus Iohannis a salutat continuarea, deosebit de oportună, a consultărilor în acest format și importanța crucială a menținerii coordonării strânse și a unității aliate și transatlantice, precum și cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, în contextul regional cu impact asupra securității euroatlantice și globale.
Președintele României a condamnat cu fermitate crimele comise de trupele ruse împotriva civililor și continuarea bombardamentelor efectuate de armata rusă asupra țintelor civile.
Totodată, Președintele Klaus Iohannis a menționat demersurile complexe întreprinse de țara noastră în sprijinul Ucrainei, în plan politic, logistic și umanitar. Președintele României a subliniat că la eforturile consistente în sprijinul Ucrainei se adaugă și cele privind facilitarea fluxului a peste 770.000 de cetățeni ucraineni de la frontieră și găzduirea refugiaților pe teritoriul țării noastre.
Președintele României a evidențiat, de asemenea, impactul amplu al actualei crize asupra situației de securitate pe Flancul Estic al Alianței, în special la Marea Neagră, și a subliniat importanța implementării rapide a deciziilor Summitului extraordinar al NATO din 24 martie 2022, în special crearea accelerată a Grupului de Luptă în România, ca prim pas în direcția echilibrării și a consolidării prezenței NATO pe Flancul Estic, pe termen lung.
De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a reiterat faptul că actuala situație gravă de securitate demonstrează, o dată în plus, necesitatea consolidării, de o manieră coerentă și unitară, a posturii de descurajare și apărare a NATO în regiune și a evocat deciziile privind transformarea și adaptarea pe termen lung a Alianței care trebuie să fie adoptate la Summitul NATO de la Madrid, din luna iunie.
Președintele României a subliniat în intervenția sa și necesitatea de a sprijini eforturile Republicii Moldova, în plan politic și economic, pentru gestionarea refugiaților ucraineni, dar și în cazul unei eventuale noi crize energetice.
Președintele Klaus Iohannis a făcut apel la acțiuni hotărâte și coordonate pentru eliminarea dependenței energetice de Rusia, subliniind, de asemenea, că sancțiunile s-au dovedit un instrument eficient. Președintele României a evidențiat, totodată, că țara noastră a susținut pachetele consistente de sancțiuni adoptate la nivel european până la acest moment și va menține coordonarea pentru noi măsuri, anunță reprezentanții Administrației Prezidențiale.
