Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, sâmbătă, la finalul Congresului Uniunii de la Miercurea Ciuc, că propunerea formaţiunii de scoatere a sintagmei "naţional" din articolul 1 din Constituţie "nu este negociabilă", conform Mediafax.
Întrebat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă susţinută la finalul Congresului UDMR de la Miercurea Ciuc, dacă pentru UDMR este negociabilă propunerea de scoatere a sintagmei "naţional" din articolul 1 al Constituţiei, Kelemen Hunor a răspuns negativ.
"Nu vom negocia prin televiziuni, prin mass-media. Am recepţionat toate mesajele. Nu este negociabilă", a spus liderul UDMR.
Premierul Victor Ponta le-a spus, sâmbătă, delegaţilor UDMR la Congresul Uniunii, că modificarea articolului 1 din Constituţie va fi greu de acceptat pentru o majoritate parlamentară, dar că împreună pot găsi formula care să le garanteze maghiarilor că sunt parte a naţiunii.
"Cred că la modificare constituţională putem găsi acea formulă care să vă garanteze şi dumneavoastră că sunteţi o parte a naţiunii, o parte legitimă a acestei ţări şi că asta e ţara dumneavoastră, cum e a tuturor românilor", a mai spus premierul Ponta.
Peste o mie de persoane au participat, sâmbătă, la al XI-lea Congres al UDMR, care s-a desfăşurat la Sala Sporturilor din Miercurea Ciuc, fiind cel mai mare congres din istoria Uniunii. Printre participanţi s-au numărat peste 770 de delegaţi ai filialelor teritoriale şi liderii principalelor partide din România şi Ungaria. La congres au participat, ca invitaţi, şi preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, liderul PNL, Crin Antonescu, preşedintele PDL, Vasile Blaga, liderul Partidului Forţa Civică, Mihai Răzvan Ungureanu, precum şi politicieni din Ungaria.
Potrivit unui document adoptat, sâmbătă, la finalul Congresului UDMR de la Miercurea Ciuc, se recomandă ca, pe lângă limba română, în unele regiuni limbile minorităţilor naţionale să poată fi utilizate ca limbă oficială.
"Recomandăm o clauză constituţională care să ofere posibilitatea reglementării legislative a autonomiei culturale şi condiţii constituţionale pentru constituirea unor regiuni cu statut special. Am recomandat ca, pe lângă limba română, în unele regiuni, limbile minorităţilor naţionale să poată fi utilizate ca limbă oficială. Recomandările noastre se referă în primul rând la situaţia constituţională şi de drept civil a comunităţii noastre etnice: recomandăm din nou radierea conceptului statului naţional. Consemnarea caracterului naţional al statului în Constituţie este un anacronism care, cu toate că nu poate fi interpretat în termeni juridici, poate servi drept bază unor măsuri discriminatorii împotriva minorităţilor etnice sau respingerii unor creanţe îndreptăţite ale minorităţilor. Recomandăm totodată ca legea să recunoască minorităţile naţionale ca elemente constitutive ale statului, pentru că acest principiu constituţional poate crea egalitatea reală în drepturi nu doar între indivizi ci şi între comunităţi, în primul rând între majoritatea română şi naţionalităţile istorice de pe teritoriul României, conform celor stipulate în Declaraţia de la Alba Iulia din 1918", se arată în documentul citat.
