Kelemen Hunor: Nu pot să spun că vom sprijini sau nu vom sprijini Guvernul

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat duminică, la Deva, că trebuie să vadă mai întâi programul de guvernare şi lista membrilor noului Cabinet pentru a putea lua o decizie în ceea ce priveşte sprijinirea viitorului Guvern.
   
''Cei care au avut 235 de voturi pentru a da jos Guvernul Ungureanu sunt convins că au 235 de voturi, suficiente pentru a instala un nou guvern. Eu cred că un om responsabil nu se antepronunţă - nici eu nu mă antepronunţ, până nu văd programul de guvernare şi lista guvernului, direcţiile principale, politicile publice care vor fi aplicate de noul guvern. Nu pot să spun că vom sprijini sau nu vom sprijini (guvernul, n.r.). Important, din punctul nostru de vedere, este să avem un guvern cât mai repede, pentru stabilitate politică şi pentru stabilitate economico-financiară'', a afirmat, într-o conferinţă de presă, liderul UDMR.
   
El a adăugat că pentru UDMR cel mai important lucru este acum campania electorală pentru alegerile locale, unde Uniunea îşi propune să obţină un rezultat cel puţin la fel de bun ca în anul 2008.
   
''Prezenţa noastră în structurile locale, atât în judeţe, cât şi în administraţia locală, este importantă. Marea majoritate a deciziilor care au un impact direct asupra cetăţeanului sunt luate la nivelul autorităţilor locale şi dezvoltarea comunităţilor locale se hotărăşte la acest nivel'', a spus preşedintele UDMR.
   
Potrivit acestuia, UDMR va avea 9.480 de candidaţi în alegerile locale din iunie, dintre care 317 vor candida pentru primării, iar 13 pentru funcţia de preşedinte al unui consiliu judeţean. Numărul candidaţilor UDMR este mai mare cu 500, comparativ cu anul 2008.
   
Acesta a mai spus că programul electoral al UDMR a fost conturat pe problemele locale identificate în urma unei consultări publice în care 80.000 de familii maghiare au răspuns la întrebările dintr-un chestionar.
   
În urma prelucrării acestor date au fost identificate 300 de probleme importante ale comunităţii maghiare, primele fiind legate de situaţia şi siguranţa socială, starea de sănătate, infrastructura rutieră judeţeană şi locală, infrastructura de apă şi canalizare, învăţământul în limba maghiară şi folosirea limbii materne.