Judecătoarea CCR, Iuliana Scântei, a avut o opinie separată în motivarea Curții prin care a fost anulată candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale. Potrivit acesteia, interzicerea candidaturii din cauza unor opinii anticonstituționale exprimate de Șoșoacă îngrădește dreptul la liberă exprimare. Scântei susține că CCR nu poate decide în legătură cu „comportamente, discursuri, calificări politice sau acte de propagandă electorală, specifice unui contencios electoral subiectiv și concret.”
„Curtea Constituțională este chemată să vegheze, prin îndeplinirea unor atribuții efective, expres și limitativ prevăzute de legiuitor, la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României. (...) Contenciosul electoral privind alegerile prezidențiale este un contencios obiectiv și abstract și nu poate privi comportamente, discursuri, calificări politice sau acte de propagandă electorală, specifice unui contencios electoral subiectiv și concret”, se arată în opinia separată a motivării.
„Prin esența lor, aceste condiții (n.red. de constituționalitate) nu privesc comportamentul, opiniile, afirmațiile sau atitudinile persoanei care își depune candidatura pentru alegerea Președintelui României în condițiile prevăzute de art. 27 din Legea nr. 370/2004, toate aceste aspecte de natură subiectivă făcând parte din sfera libertății de exprimare a celor care candidează. Sancționarea încălcării limitelor libertății de exprimare este rezultatul unor proceduri judiciare prevăzute de lege, în sarcina altor instituții ale statului, după o procedură judiciară, iar nu o atribuție recunoscută expres pentru Curtea Constituțională în realizarea competenței de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României.
Potrivit judecătoarei Iuliana Scântei, „nicio dispoziție constituțională sau legală nu permite Curții Constituționale ca, pe calea interpretării propriei competențe (la rândul ei, expresă și limitativ prevăzută de Constituție si lege), să-și extindă și să completeze sfera atribuției de soluționare cu două noi condiții pentru depunerea candidaturilor, condiții care au o vădită natură subiectivă (întrucât vizează aspecte ce țin de comportamentul, opiniile și declarațiile unei persoane) și care nu au fost prevăzute nici în Constituție, nici în Legea nr. 370/2004 sau Legea nr. 47/1992.”
„Interdicțiile constituționale și legale menționate mai sus nu sunt incidente în cazul persoanei a cărei candidatura la alegerile prezidențiale din anul 2024 a fost contestată în Dosarul nr. 3043F/2024, neexistând o hotărâre judecătorească definitivă de interzicere a dreptului acestei persoane de a fi aleasă care să fi fost depusă la dosar”, spune aceasta despre speța în care au fost solicitați să se pronunțe judecătorii CCR.
„În absența unuia dintre cazurile expres prevăzute de Constituție sau de lege, menționate mai sus, apreciem că, prin interpretarea propriei competențe, Curtea Constituțională nu poate să stabilească noi condiții de eligibilitate a căror neîndeplinire constatată direct de Curte, să conducă la interdicția de a candida. În concluzie, considerăm că legiuitorul a reglementat expres și limitativ cadrul legal pentru exercitarea unui contencios electoral obiectiv care permite verificarea unor condiții legale obiective si care are ca finalitate asigurarea unui proces electoral echitabil și just. Alte condiții care vizează comportamente, fapte, declarații ale unui candidat conferă contenciosului electoral un caracter subiectiv, iar procedura în cadrul acestuia nu poate fi derulată în absența cadrului legal privind un proces echitabil, cu toate garanțiile procesuale aferente acestuia, conform jurisprudenței Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului”, se mai arată în opinia separată.
Potrivit surselor Antena 3 CNN, Marian Enache, a votat pentru interzicerea candidaturii, la fel ca Attila Varga, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Bogdan Licu. Iuliana Scântei și Mihaela Ciochină au votat împotrivă. Iuliana Scântei a fost senator PNL, iar Mihaela Ciochină consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis. De asemenea, cele două judecătoare care au lipsit, Livia Stanciu și Simina Tănăsescu, au fost numite în funcție de Klaus Iohannis.