Ionel Blănculescu: Cred că este momentul să o mai virăm şi spre Est, către Rusia, China, alte state care au fost prietene

România ar trebui să îşi îndrepte atenţia în ceea ce priveşte relaţiile economice şi către ţări din Est, precum Rusia şi China, a declarat, sâmbătă, secretarul Consiliului Consultativ pentru mediul de afaceri, Ionel Blănculescu, prezent la Slatina, la aniversarea a 30 de ani de la înfiinţarea fabricii de ţevi TMK-Artrom.
   
'Trebuie să înţelegeţi că a o vira numai spre Vest nu este direcţia întocmai de folosit pentru România. Cred că e momentul să o mai virăm şi către Est, către Rusia, China, către alte state care au fost prietene', a declarat Blănculescu, apreciind că restructurarea şi privatizarea Fabricii de ţevi Artrom din Slatina a fost una de succes, ca şi cea a Combinatului de la Reşiţa, preluat tot de către grupul TMK, la fel ca şi Artrom Slatina.
   
Blănculescu a remarcat că, în condiţiile în care alte fabrici din domeniul metalurgiei se relochează, cele ale grupului TMK din România se dezvoltă şi înregistrează profit, aduc valoare adăugată României, TMK Artrom fiind o bijuterie a economiei româneşti.
   
Prezent la evenimentul de la Slatina, europarlamentarul liberal Norica Nicolai a subliniat  la rândul său că România ar trebui să se gândească la un parteneriat economic aprofundat cu Rusia, în contextul în care 'performanţa capitalului rus în România este vizibilă'.
   
La evenimentul de la Slatina au fost prezenţi premierul Victor Ponta, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti la Bucureşti, Oleg Sergheevici Malginov, precum şi ministrul economiei Daniel Chiţoiu şi ministrul delegat pentru Mediul de Afaceri, Mihai Voicu.
   
Fabrica de ţevi de oţel de la Slatina a fost înfiinţată în 1982 ca întreprindere de stat. În 1991 a fost transformată în societate pe acţiuni cu capital de stat, pentru ca în 1999 să fie transformată în companie cu capital mixt public-privat. În 2001 a fost preluată de Sinara Handel Gmbh (redenumită TMK Europe). Artrom devine parte integrantă a grupului TMK în 2006 şi denumirea sa a fost schimbată în TMK-Artrom.
   
În prezent capacitatea uzinei din Slatina este 200.000 de tone anual, datorită unor programe de investiţii şi modernizări începute în 2002. Grupul TMK deţine o uzină şi la Reşiţa, aceasta fiind un furnizor de materie primă pentru fabrica din Slatina. Volumul total al investiţiilor tehnologice şi de mediu la fabricile TMK din Slatina şi de la Reşiţa este estimat de reprezentanţii companiei la peste 140 de milioane de dolari.
   
Complexul industrial TMK-Artrom/TMK-Reşiţa are aproximativ 2.000 de angajaţi (1.200 la Slatina şi 800 la Reşiţa) iar salariul mediu brut este de 3.700 de lei. TMK-Artrom exportă aproximativ 85% din produsele sale în ţări membre ale Uniunii Europene şi în SUA şi Canada, iar TMK-Reşiţa exportă circa 45% din producţie în Orientului Apropiat şi ţări din UE. Fabricile TMK de la Slatina şi Reşiţa au înregistrat profit în 2011, dar şi anul acesta. În 2012, cifra de afaceri a TMK-Artrom Slatina a fost de 105,7 milioane de euro, iar profitul brut de 7,7 milioane de euro. TMK-Reşiţa a înregistrat în 2012 o cifră de afaceri de aproximativ 106 milioane de euro şi un profit brut de 6,5 milioane de euro.
   
Grupul TMK este printre primii trei lideri mondiali în domeniul producţiei de ţevi.