„Revizuirea Constituţiei, aşa cum se scrie în Constituţia actuală, poate fi iniţiată fie de preşedinte, la propunerea Guvernului, cum apare în text, fie de un grup de parlamentari, fie de un grup de cetăţeni. Propunerea însă, nu rezultă din asta, că trebuie să fie făcută de preşedinte. Iar dacă ne uităm la modul în care s-a elaborat Constituţia ţării, vă amintesc că în comunicatul din 22 decembrie, printre cele zece puncte programatice, figura elaborarea unei Constituţii democratice”, a amintit Ion Iliescu.
Fostul preşedinte a amintit, etapă cu etapă, modul în care a fost creată Constituţia: „Discutând mai pe îndelete asupra acestui lucru şi consultându-ne şi cu specialişti din afară, de la Consiliului Europei, cu preşedintele Curţii Constituţionale a Franţei, dânsul ne-a spus „Nu vă grăbiţi, Constituţia este o treabă serioasă. Folosiţi exemplul revoluţiei franceze. Alegeţi o adunare constituantă.” De aceeea, după alegerile din mai 1990, primele alegeri libere care au urmat după evenimentele din decembrie şi care marchează Revoluţia română, noi nu am ales un Parlament oarecare, ci am ales o adunare constituantă cu un termen limită de maxim doi ani pentru elaborarea Constituţiei. Adunarea, la rândul ei, ca să discute un prim proiect, a desemnat o Comisie. Am apelat la tot ce aveam noi în materie de specialişti în drept constituţional. Destul de puţini pe atunci. S-a apelat la consultanţă externă. Patru luni de zile s-a discutat, s-au făcut 1.000 de amendamente. Septembrie, octombrie, noiembrie, din nou discutată. Aşa s-a născut Constituţia, a amintit Iliescu.
De asemenea, fostul preşedinte al României a vorbit şi despre revizuirea din 2003: „Revizuirea a urmat o procedură similară, nu şi-a asumat nici preşedintele, nici guvernul să se ocupe de aşa ceva. S-a constituit o Comisie parlamentară, prezidată de preşedintele Camerei, jurist care lucrase la prima Constituţie, secondat de reprezentantul Opoziţiei. Domnul Emil Boc era atunci deputat al PD-ului”, a punctat Ion Iliescu.
