Institutul lui Patapievici văduvit de bani pentru alocarea unui buget de 1% din PIB la Cultură

Parlamentarii din comisiile reunite de cultură au decis, marţi, să cureţe de bani o serie de institute, printre care şi Institutul Cultural Român condus de Horia Roman Patapievici pentru ca Ministerul Culturii să primească 1% din PIB. Decizia parlamentarilor din comisiilor de profil face ca fondurile acestui minister să crească de cinci ori faţă de suma propusă în proiectul de buget pe anul 2010, care reprezenta nici 0,2% din PIB.

Potrivit proiectului de buget, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional ar fi trebuit să dispună, în 2010, de 689,264 milioane de lei, ceea ce înseamnă 68,28% din bugetul anului 2008 şi cu 3,26% mai puţin decât în execuţia preliminată pe 2009. Cheltuielile de personal scad de la 31,039 milioane de lei, cât se menţionează în execuţia preliminată pe 2009, la 29,267 milioane de lei în 2010, ceea ce înseamnă cu 5,72% mai puţin.

Deşi ministrul Culturii Kelemen Hunor a declarat marţi la comisii că va accepta bugetul propus deşi are motive serioase de nemulţumire, parlamentarii au hotărât, la propunerea social-democratului Sergiu Nicolaescu, să tranfesre 16 milioane din bugetul Institutului Cultural Român la cel al ministerului de resort. Bugetul ICR a fost mărit de la 38 de milioane de lei, în 2009, la 55 de milioane de lei pentru 2010, conform proiectului de buget depus de ICR.


Pus în faţa faptului împlinit, Horia Roman Patrapevici, preşedintele ICR a reclamat faptul că nu a fost anunţat despre audieri şi că mulţi parlamentari au preferat să plece pentru a nu se mai putea reveni asupra scăderii bugetul institutului.

Mai realist, Kelemen Hunor a apreciat, la finalul audierilor, că nu crede că propunerea parlamentarilor din comisia de cultură va trece de comisia de buget şi că Ministerul Culturii va trebui cel mai probabil să se mulţumească cu suma stabilită iniţial de Ministerul Finanţelor înaintea numirii sale ca ministru. El a atras atenţia că ICR nu va mai avea cu ce să se prezinte în străinătate dacă în ţară nu este acordată atenţia cuvenită culturii române.

Kelemen a mai spus că şi-ar dori să se găsească o soluţie aşa cum s-a găsit pentru Ministerul Educaţiei şi pentru sistemul de învăţământ, şi anume să aibă şi Ministerul Culturii un anumit procent din PIB-ul anual. Propunerea sa a fost de 1% din PIB pentru ministerul pe care îl conduce în prezent.

Kelemen a arătat că, în caz contrar, ministerul său nu va demara niciun şantier nou de restaurare a monumentelor, pe fondul lipsei banilor urmând a fi continuate doar şantierele deja în lucru.

"România este pe ultimul loc din Europa, nu numai din Uniune, în ceea ce priveşte alocările bugetare în acest domeniu - 33.000 de monumente şi 20 de milioane de euro pentru aceste monumente. Eu cred că, dacă aude cineva aşa ceva, o să spună că suntem neserioşi. De aceea am spus că pe termen mediu şi lung trebuie să găsim o soluţie, nu pentru Kelemen Hunor, nu pentru cel care va veni, ci pentru tot ce înseamnă cultură, tot ce înseamnă patrimoniu, creaţie", a declarat ministrul.

Cultura are la dispoziţie doar 167 milioane de lei dintre cele 500 milioane primite printr-o finanţare rambursabilă de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Banii vor fi folosiţi pentru restaurarea Teatrului Naţional, a Bibliotecii Naţionale, a Operei Române, Teatrului Naţional din Iaşi, a Muzeului Naţional de Artă şi a Muzeului Antipa. Creditul primit de România este pe 18 ani, iar obligaţia statului român, care participă cu o sumă mică la cofinanţare, este de a preda la cheie în 2012 aceste lucrări. Restul de bani până la 500 de milioane vor primiţi la o viitoare rectificare bugetară. 

Antena3.ro