Iniţiativa legislativă a primit un raport favorabil din partea membrilor celor două comisii, cu zece voturi "pentru" şi trei voturi "împotrivă". Astfel, potrivit acesteia, în documentele emise de instituţiile din România cu referire la persoanele de etnie romă/ţigănească denumirea utilizată va fi cea de ţigan/ţigancă.
De asemenea, în iniţiativa legislativă a lui Prigoană se mai arată că atribuirea de conotaţii negative la folosirea cuvântului este interzisă.
Motivaţia acestei legi este, potrivit deputatului, că termenul "rom" generează confuzie pe plan internaţional.
"Sute de milioane de oameni de pe Planetă n-au studii filologice şi de etimologie. Ei fac o asociere firească (şi justă!) între terminaţia -ia / -(an)ia şi ţara (= naţiunea ei) care are această particulă: Britania = brit + ania = ?ţara briţilor, a englezilor?; Mauretania = maur + (et)ania = ?ţara maurilor?, deci România = rom + ania = ?ţara romilor?. E incorect. Se creează o falsă direcţionare", susţine Prigoană în motivaţia propunerii legislative.
Membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi şi Comisiei pentru egalitatea de şanse, întrunite în şedinţă comună, au adoptat, cu şapte voturi "pentru", trei voturi "împotrivă" şi o abţinere, un amendament al preşedintelui Comisiei pentru egalitatea de şanse, Olguţa Vasilescu (PSD), potrivit căruia atribuirea de conotaţii negative la folosirea cuvântului "ţigan" ar urma să fie sancţionată conform legislaţiei în vigoare.
Liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti, a susţinut, în timpul dezbaterilor din comisii, că acestă iniţiativă legislativă trebuie să fie adoptată.
"Nu se poate susţine ideea că vrea Consiliul Europei sau că vrea altcineva, de vreme ce ţări ale Consiliului Europei îi denumesc pe ţigani ţigani, şi nu romi şi nu cred că au de gând să dea o lege prin care să îi numească altfel decât aşa cum îi numesc acum", a spus el.
Liberalul a subliniat că denumirea "ţigan" nu este nici jignitoare, nici peiorativă şi că niciuna dintre ţările Uniunii Europene nu are o lege specială, aşa cum are România, care să prevadă obligativitatea folosirii denumirii "rom".
Emilian Frâncu (PNL), vicepreşedintele Comisiei pentru drepturile omului, a spus că ţiganii au ajuns în România în secolul al XIII-lea, însoţind hoardele tătare. Frâncu a subliniat că acest termen nu are nicio conotaţie negativă, fiind folosit încă din perioada domniei lui Mircea cel Bătrân.
El a mai spus că, în judeţul Vâlcea, unde a fost ales, romii se simt jigniţi dacă sunt apelaţi astfel, ei preferând denumirea "ţigan".
Olguţa Vasilescu (PSD), preşedintele Comisiei pentru egalitate de şanse, susţine de asemenea adoptarea iniţiativei legislative. Potrivit acesteia, există reprezentanţi importanţi ai etniei care se declară ei înşişi "ţigani" şi sunt mândri de acest lucru. Vasilescu a oferit şi două exemple în acest sens - Mădălin Voicu şi Damian Drăghici.
