Prima ședință a noului Guvern s-a încheiat. Luca Niculescu: „S-au adunat multe urgențe”

Premierul Luca Niculescu, întrebat dacă Guvernul va adopta măsuri precum reducerea TVA, eliminarea CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei și indexarea pensiilor, a răspuns:

Evident că toți ne dorim să trăim mai bine. Dar încă o dată vă invit să citiți programul de guvernare. Ce este acolo vom face. Noi dorim încă o dată ca oamenii să trăiască mai bine, dar toate aceste decizii despre care vorbiți le vom lua nu prin declarații la televizor, le vom lua în ședințe de guvern cu avizul Ministerului Finanțelor și cu semnătura premierului. Dar dorința noastră cea mai puternică este să reușim să facem cât mai mult bine pentru oameni după ani în care au dus-o din ce în ce mai greu. Dar uitați-vă încă o dată și la ce se întâmplă în lume, nu numai în România.

Sigur că aceasta nu este neapărat de mare ajutor pentru cei care suferă, pentru cei mai vulnerabili, dar sunt probleme importante cu care ne confruntăm și cărora încercăm să le găsim soluții întotdeauna în beneficiul oamenilor.

Întrebat dacă este un premier „paravan” al PSD, Luca Niculescu a declarat:

„Sunt un premier care a fost desemnat de președintele României, care a negociat timp de două săptămâni cu toate partidele. PSD este cel care a acceptat să intrăm la guvernare. Mi-ar fi plăcut ca această coaliție să fie mai largă. Mă bucur că am avut un vot substanțial în Parlament. Voi avea o conlucrare cât mai bună cu PSD, pentru că este la guvernare. Voi discuta cu toți colegii din acest Guvern”, a afirmat premierul.

Întrebat cum se simte în Guvern alături de PSD, având în vedere că a fost promovat politic de un președinte care și-a construit campania electorală pe lupta împotriva acestui partid, premierul Luca Niculescu a declarat că rezultatele guvernării sunt mai importante decât sentimentele sale personale.

Niculescu a explicat că, atunci când l-a desemnat să formeze Guvernul, președintele României i-a oferit posibilitatea de a alege între un executiv politic, unul mixt sau unul tehnocrat.

„Contează mai puțin ce simt eu, contează rezultatul. Rezultatul este că, după șase luni de criză, avem Guvern cu puteri depline”, a declarat premierul.

„Partidul Social Democrat este partidul care și-a asumat guvernarea. Invitația fusese făcută și către alte partide, alte partide care au decis să nu intre la guvernare, dar unele dintre ele au susținut învestirea acestui guvern în Parlament și pentru aceasta vreau să le mulțumesc, pentru că ne permite să avem un guvern și, după cum spuneam, sentimentele mele contează cel mai puțin. Ceea ce contează este să avem un guvern care să funcționeze”, a afirmat Luca Niculescu.

Premierul Luca Niculescu a declarat că adoptarea bugetului pentru anul viitor reprezintă o prioritate majoră a Guvernului și a subliniat că România trebuie să respecte angajamentele asumate privind deficitul bugetar.

„Bugetul pentru anul viitor este obligatoriu. Toate partidele înțeleg acest lucru. Motivul pentru care această criză a luat sfârșit este și pentru că apărea iminența unor probleme foarte, foarte mari în economie. Bugetul este o prioritate majoră a acestui Guvern. Va respecta angajamentele asumate, să continuăm pe ținta de deficit, încercând și relansarea, ca românilor să le fie mai bine în anii care vin”, a declarat premierul.

El a recunoscut că atingerea acestor obiective va fi dificilă, în contextul economic intern și internațional.

„Poate părea grea această ecuație, dar sunt puține lucruri simple în România și pe plan internațional”, a afirmat acesta.

Întrebat dacă reformele pregătite de Guvern vor viza și Pilonul II de pensii, premierul Luca Niculescu a declarat că este prea devreme pentru a oferi un răspuns, dar a precizat că, în mod normal, acesta ar trebui să rămână neschimbat.

„Deocamdată este ceva la care n-am apucat să mă gândesc până acum.  În mod normal, Pilonul II de pensii ar trebui să rămână așa cum este. Știu că este un subiect de care m-am ocupat în cadrul aderării la OCDE, iar reforma Pilonului II de pensii nu este ceva de care ar trebui să ne atingem, dar, evident, când voi avea mai multe date, voi veni către dumneavoastră”, a declarat premierul.

Întrebat despre prelungirea măsurilor privind plafonarea adaosului comercial la carburanți, premierul Luca Niculescu a declarat că Guvernul analizează această posibilitate, urmând să ofere un răspuns concret în zilele următoare, în funcție de datele disponibile.

„Este o măsură la care ne gândim, într-adevăr, dar vă voi putea răspunde mai concret zilele următoare, în funcție de cifrele pe care le avem. Problema energetică este una majoră. Ne vom concentra cu prioritate pe ea”, a afirmat premierul.

Niculescu a anunțat că va avea în perioada următoare întâlniri cu ministrul Energiei pentru a discuta măsurile necesare, precizând că problema nu vizează doar carburanții, ci și gazele naturale și energia electrică.

„Trebuie să vedem ce putem face pentru fiecare categorie de oameni. Vine iarna și riscăm să avem problemele cele mai serioase”, a declarat acesta.

Întrebat despre combaterea evaziunii fiscale, premierul Luca Niculescu a declarat că România se confruntă cu o problemă serioasă, evidențiată inclusiv de diferența dintre TVA-ul care ar trebui încasat și cel colectat efectiv.

„Problema evaziunii este una serioasă. România este țara care are cel mai mare gap, cea mai mare diferență dintre TVA-ul pe care îl încasează și cel pe care ar trebui să îl încaseze. Veniturile fiscale sunt printre cele mai mici. Deci este o problemă cu adevărat serioasă”, a afirmat premierul.

Niculescu a indicat digitalizarea drept una dintre soluțiile pentru combaterea evaziunii fiscale și a spus că se bazează pe competențele ministrului Digitalizării în acest demers.

Întrebat de unde va obține Guvernul fonduri pentru măsurile sociale, premierul Luca Niculescu a declarat că autoritățile vor încerca să identifice resurse în spațiul fiscal-bugetar, printr-o colectare mai bună, creștere economică, majorarea investițiilor și utilizarea fondurilor europene.

„Vom face tot ce putem pentru a găsi resurse în spațiul fiscal-bugetar: o colectare mai bună, o creștere economică, pe care sper să o avem anul următor, și investiții, o creștere a investițiilor, plus o utilizare a fondurilor europene. Cu ministrul Ghigiu vom acționa foarte repede în acest sens”, a afirmat premierul.

Niculescu a adăugat că aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) ar putea atrage noi investiții.

„Nu vă ascund că aderarea României la OCDE va debloca fonduri de investiții care nu investesc decât în țările OCDE. Sper să se întâmple foarte curând”, a declarat acesta.

Premierul Luca Niculescu a declarat că România trebuie să respecte ținta de deficit bugetar asumată și a avertizat că evaluările agențiilor de rating au fost trecute „foarte la limită”.

„Deficitul este ceva la care trebuie să ne încadrăm, face parte din angajamentele asumate. Am trecut de trei agenții de rating cu bine, dar foarte la limită. Avem vizita lor la începutul anului următor”, a declarat premierul.

Acesta i-a mulțumit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, pentru eforturile depuse, precum și reprezentanților Băncii Naționale a României.

Întrebat dacă vor fi introduse taxe noi, Niculescu a spus că Guvernul va analiza situația fiscal-bugetară până la finalul anului.

„În momentul de față, vedem cum stăm cu cifrele fiscal-bugetare până la finalul anului. Nu e dorința nimănui introducerea de taxe noi și vrem ca cei mai vulnerabili să fie protejați”, a afirmat premierul.

Prima ședință a Guvernului condus de Luca Niculescu s-a încheiat. Miniștrii au ieșit pentru fotografia de grup.

„Am avut o întâlnire cu premierul Bolojan, căruia îi mulțumesc pentru discuția pe care am avut-o. S-au adunat multe urgențe”, a declarat Luca Niculescu, după prima ședință a noului Guvern.

Foto: Guvernul României

Luca Niculescu și miniștrii au ajuns în sala de ședințe de la Palatul Victoria, unde urmează să aibă loc prima ședință a noului Guvern. Premierul nu s-a așezat în capul mesei, ci printre miniștrii săi.

„Bună seara, dragi colegi! Bine v-am găsit la prima ședință de Guvern. Prioritatea este îmbunătățirea nivelului de trai al românilor. Avem câteva urgențe: rectificarea bugetară, apoi avem de făcut bugetul, pregătirea pentru iarnă și pentru problemele din sectorul energetic, apoi foarte multe lucruri importante pe care le regăsim în programul de guvernare, care este foarte consistent.

Vreau să vă doresc mult succes în ceea ce vom face”, a declarat Luca Niculescu la începutul ședinței.

Fostul premier Ilie Bolojan a plecat de la Palatul Victoria, după ce i-a predat dosarele guvernamentale lui Luca Niculescu. Noul prim-ministru l-a condus la plecare, în contextul preluării mandatului și al pregătirilor pentru prima ședință a noului Executiv.

Premierul Luca Niculescu și miniștrii Cabinetului său au ajuns la Palatul Victoria, unde urmează să aibă loc prima ședință a noului Guvern. La sediul Executivului este prezent și fostul premier Ilie Bolojan, care îi predă lui Luca Niculescu dosarele guvernamentale.

Predarea dosarelor va avea loc ulterior și la nivelul ministerelor, unde foștii miniștri vor preda responsabilitățile succesorilor lor.

Potrivit programului anunțat de Biroul de presă al Executivului, Cabinetul Niculescu urmează să aibă prima ședință de Guvern, după care premierul va susține o conferință de presă.

Premierul Luca Niculescu a declarat, după depunerea jurământului că România traversează o perioadă dificilă, dar că privește cu încredere și speranță provocările următoare. El le-a mulțumit partidelor care, deși nu au intrat la guvernare, au votat pentru învestirea Cabinetului și a promis că Executivul va face tot ce este mai bine pentru ca România să își atingă adevăratul potențial.

"Au fost zile întregi de discuții și consultări. Rezultatul îl aveți în față.

Toți sunt animați de dorința de a face bine, de a arăta că România poate. Când dorește cu adevărat, România poate să reușească ce își dorește. Aderarea la OECD este un exemplu. Nu va fi o perioadă simplă, dar o privesc cu încredere, cu speranță. Vreau să mulțumesc partidelor care nu au intrat la guvernare, dar au votat pentru învestirea Guvernului.

Vă asigur că vom face tot ce e mai bine pentru România, pentru ca țara să își arate adevăratul potențial".

Președintele Nicușor Dan i-a mulțumit fostului premier Ilie Bolojan și cabinetului său pentru activitatea din ultimele cinci luni și jumătate și l-a felicitat pe Luca Niculescu pentru formarea noului Guvern, avertizând că perioada următoare va fi mai dificilă și că va fi nevoie de un echilibru între obligațiile financiare ale României și așteptările cetățenilor privind reformele.

"Vreau să îi mulțumesc prim-ministrului Ilie Bolojan și cabinetului pe care l-a avut pentru efortul din toată această perioadă.

Fiecare are propriile evaluări și nu o să le fac eu.

Au muncit fiecare dintre ei și s-au dedicat pentru zona de activitate pe care o aveau în competență.

Vreau să mulțumesc pentru că, în această perioadă de cinci luni și jumătate, România a funcționat totuși. Vă aduc aminte că am avut de închis PNRR, de derulat programul SAFE, de închis capitole de negociere la OECD, am avut evaluările agențiilor de rating. A existat colaborare între partidele politice și e un semn de maturitate pentru democrația noastră.

Vreau să îi mulțumesc lui Eugen Tomac, Adrian Veștea, pentru încercările de a face un guvern împreună cu persoanele care au vrut să facă asta. E dificil să vii dintr-o zonă profesională în care ai adunat ani de experiență și să sari în spațiul mediatic. E un act de curaj.

Îl felicit pe Luca Niculescu că a reușit, într-un timp scurt, să facă un program, o echipă și să obțină voturile majorității parlamentare.

Are niște abilități pe care va trebui să le exercite din plin în perioada următoare.

O să fie mai greu decât a fost până acum, dar am încredere că va reuși să găsească echilibrul bun în discuția cu Parlamentul. Cunoaștem cu toții, există obligațiile financiare pe care România și le-a asumat și nu într-un mod abstract, ci pentru a-și proteja evoluția economică viitoare. Există așteptări pe care românii le au. Trebuie găsit bunul echilibru între constrângeri și așteptări. Există așteptare pentru reforme".

Miniștrii Guvernului condus de Luca Niculescu depun jurământul de învestitură la Palatul Cotroceni, în fața președintelui României, Nicușor Dan, după votul de încredere acordat de Parlament.

Miniștrii depun, pe rând, jurământul de învestitură în fața președintelui Nicușor Dan. Fiecare ministru rostește următorul jurământ: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.

Foto: Guvernul României

Miniștrii Guvernului Niculescu vor depune jurământul la ora 19:00, la Palatul Cotroceni.

Imediat după ceremonia oficială, întregul Cabinet va merge la Palatul Victoria unde va avea loc prima ședință de guvern.

Luca Niculescu a mulţumit parlamentarilor pentru votul de încredere acordat. "Mulţumesc PSD, PNL, UDMR, minorităţilor naţionale. Este un moment important pentru România, ieşim din şase luni de criză, ne punem imediat pe treabă, România nu mai poate aştepta", a spus noul premier, anunţând că în această seară va avea loc prima şedinţă a Cabinetului. 

După numărarea bilelor din urnele de vot au rezultat 280 de voturi pentru învestirea Guvernului, şi 58 împotrivă. Premierul Luca Niculescu va susţine o conferinţă de presă şi apoi guvernul va merge la Palatul Cotroceni, pentru depunerea jurământului. 

Numărătorile paralele ale partidelor spun că guvernul Luca Niculescu a primit voturile necesare pentru a fi validat de Parlament. 

Urmează şi anunţul oficial al conducerii Parlamentului. 

Luca Niculescu a luat din nou cuvântul la finalul şedinţei: "Asta este democraţia, aşa arată democraţia, ne place, nu ne place". "Românii care se uită la noi nu aşteaptă o nouă rundă de replici politice. S-au pus multe etichete azi, e uşor să pui etichete. Nu sunt politician, nu voi intra în această sarabandă a replicilor tăioase. Nu vă cer un cec în alb, vă cer să înţelegeţi că România are nevoie de un guvern"

Oana Ţoiu a ţinut şi ea un discurs în plenul Parlamentului: "Acesta va fi ultimul momnet în care PSD primeşte cadou toată putearea politică din România. Nu mai au cum să păstreze puterea. Este ultimul tren pentru PSD. Nici ei nu credeau că li se întâmplă aşa ceva"

"Miza pentru USR este să oprim atât cât putem răul pe care îl va face PSD", a spus ea. 

Declarațiile lui Varujan Pambuccian (minorități)

Mi-aș fi dorit ca azi să fie o zi a păcii. Nu este.

Mi-aș fi dorit măcar să fie o zi a armistițiului, și s-ar putea să fie.

Declarațiile lui Kelemn Hunor:

Vom vota acest guvern. Vom pune capăt unei crize mult prea lungi. Vom vota un guvern monocolor, fără o majoritate stabilă, și suntem conștienți că, prin acest vot, ia sfârșit doar criza guvernamentală. Rămâne criza bugetară, polarizarea societății este vizibilă, iar criza combustibililor apasă greu pe fiecare om și pe fiecare societate comercială.

Oamenii așteaptă soluții de la noi, de la Guvern.

UDMR a semnat un acord cu Luca Niculescu, din responsabilitatea de a oferi, la început de drum, sprijin Guvernului și protecție comunității noastre. Dialogul va fi necesar pentru fiecare ordonanță. Politica înseamnă compromisuri. Dacă acestea nu se realizează, teritoriul va fi al haosului. România nu trebuie să trăiască nicio zi dincolo de granițele dialogului politic.

Cei care vor intra în opoziție au o responsabilitate uriașă, să fie capabili să ofere o alternativă la ceea ce a oferit AUR, una credibilă, nu bazată pe ură și excludere, pe un radicalism vecin cu violența și cu haosul.

Poate este ultima șansă pentru o Românie democratică, în care fiecare cetățean să se simtă în siguranță și să aibă speranța că ziua de mâine poate fi mai bună decât cea precedentă.

Declarațiile lui Radu Miruță:

Problema acestui guvern nu este numele premierului, ci pesedizarea instituțiilor statului. Ați avut din 1990 până azi 18 participări în guverne și 11 premieri, iar lucrurile vorbesc de la sine: 5 milioane de români plecați, fabrici transformate în ruină.

Un PSD cu un lider care zboară cu avioane private de la cei care au luat bani de la români nu poate fi un PSD care poate pretinde că are soluții.

Noi, la USR, am arătat că se poate. Am adus la viață cinci fabrici, am realizat cel mai mare program de înzestrare al armatei, 7.000 de militari noi au venit. Statul poate fi administrat și pentru că poate fi administrat fără să fi eproprietatea unui partid.

USR nu va vota acest Guvern.

Declarațiile lui Ilie Bolojan:

Au trecut peste cinci luni de când PSD și AUR au demis iresponsabil un guvern care lupta din greu să redreseze România. De atunci, guvernul interimar, cu mijloacele pe care le-a avut la dispoziție, a luptat să țină România pe linia de plutire.

În acest timp, cei care au doborât guvernul nu au reușit să ofere nicio soluție viabilă. În plus, dintre cele patru desemnări făcute de președintele României, una singură, cea a lui Siegfried Mureșan, a reflectat voința politică exprimată de partide în urma consultărilor. Celelalte au fost strict opțiuni ale președintelui României. Astăzi ne aflăm cu toții în fața unei decizii: continuăm criza politică sau o închidem politic? Pentru PNL ar fi simplu să voteze împotrivă.

Când îl auzi pe domnul Grindeanu, îți dai seama cât de greu îți este, dar cu ce preț pentru țară? Când serviciile de bază riscă să nu mai poată funcționa? Când camerele de gardă nu vor mai putea prelua pacienții și urgențele, pentru că nu vor avea cu ce să le rezolve, atunci oamenii vor suferi și, sigur, nimeni nu va răspunde pentru asta. Așa ceva nu trebuie să se întâmple și de aceea PNL va da astăzi un vot de necesitate, un vot pentru încheierea acestei crize.

Nu intrăm la guvernare, nu negociem funcții, nu pretindem în schimb decât menținerea direcției României și nu suntem șantajați. Ca să fie clar pentru toată lumea,

PNL nu va împinge România spre colaps doar pentru a demonstra că unii au greșit. Oamenii nu trebuie să sufere pentru iresponsabilitatea unor lideri politici. Dar România trebuie să continue drumul corect început. Guvernul țării, oricare ar fi el, trebuie să lucreze pentru un stat mai eficient, să țină cheltuielile sub control, să impună reguli egale pentru toți și să promoveze investițiile.

PSD deja inventează o „grea moștenire” cu care să-și acopere incapacitatea de a-și onora promisiunile mincinoase. Să fie clar: nu există nicio grea moștenire.

Bugetul este stabilizat, iar problemele structurale pe care, în principal, PSD le-a generat de-a lungul anilor nu le puteam rezolva în cinci luni, în care n-am putut să facem mare lucru. Măcar de data aceasta, faceți ce trebuie și fiți corecți. Românii au plătit un preț pentru corectarea dezechilibrelor. Aveți bunul-simț să nu stricați ceea ce s-a corectat în aceste 15 luni și să nu deraiați din nou din momentul învestirii. Răspunderea pentru conducerea țării aparține noului guvern PSD și premierului desemnat de președintele României. Înțeleg de ce domnul Grindeanu ne spunea că, chiar dacă nu suntem la guvernare, suntem responsabili.

Cine conduce guvernul răspunde pentru ceea ce face, fără paravane, așa cum ar fi preferat.

Lista de miniștri nu este a noastră. N-am zis nimic multe luni de zile, dar îi cunosc pe unii dintre membrii guvernului, pentru că au făcut parte și din guvernul meu, la muncă. Avem un ministru care a ținut la sertar legea salarizării, n-avea curajul să iasă cu ea și ne propunea zeci de miliarde în plus la salarii, ca să sune bine. Dar, din cauza asta, am pierdut 770 de milioane de euro. Și acum înțeleg că vă gândiți iar la legea salarizării unitare. La Sănătate avem un ministru care nu a făcut nimic pentru a rezolva problemele structurale, care a amânat orice decizie înainte de a pleca. În loc să distribuie banii către serviciile de urgență și unitățile de primiri urgențe, și-a rezolvat toate „ploile” și a lăsat PNRR-ul fără finanțare. Și la Bistrița știți că s-a oprit șantierul. În București, în Sectorul 4, s-a oprit șantierul, s-au retras constructorii și a trebuit să vină domnul ministru să rezolve problema. Asta e adevărul. La Justiție, avem un ministru care îmi explica pe zeci de pagini de ce proiectul de lege privind pensiile magistraților nu este constituțional și care n-a avut curajul să-l inițieze. Aceleași ministere, aceleași persoane care nu-și asumă nimic și fug de orice răspundere.

Nu aveți nicio șansă, domnule Luca Niculescu, să rezolvați probleme structurale precum cele din Sănătate, cele legate de salarizarea unitară sau cele privind sumele imorale pentru magistrați. Ce o să faceți? De aceea, am așteptări scăzute de la acest guvern. Este același PSD care a blocat reforma statului, pentru că un stat reformat nu mai poate fi controlat ca o feudă.

Testul pentru PSD nu este programul de guvernare, pe care, din păcate, nu l-a respectat niciodată, ci guvernarea efectivă. PSD are experiență în promisiuni frumoase, pe care apoi le uită și le sabotează în practică. Dar România se schimbă și nu mai suportă sistemul patentat în ultimii ani, al privilegiilor și al risipei. Oamenii resping cutiile de pantofi ca instrument de guvernare.

 PNL intră în opoziție cu aceeași obligație pe care și-a asumat-o și la guvernare: să apere interesul public, legea și bunul-simț și să fie un factor de modernizare a României. Vom urmări fiecare pas al guvernării și vom sancționa fiecare derapaj. Am văzut că PSD a avut soluții minunate pentru toate problemele cât timp răspunderea era la altcineva. Acum trebuie să aplice aceste soluții și, în același timp, să atingă țintele asumate.

Văd că în programul de guvernare se găsesc soluții pe care PSD și cei plătiți de el le demonizau în fața fiecărui microfon disponibil și care au justificat doborârea guvernului. Mă gândesc la vânzarea unor pachete de acțiuni de la companii. Au țipat luni de zile că majorarea TVA era evitabilă și că s-ar fi opus acesteia. Mint, pentru că era inevitabilă, iar acum nu vedem nimic în programul de guvernare.

Declarațiile lui George Simion:

Nu cred că e vreo surpriză, știți foarte bine câte voturi o să primiți din partea AUR pentru acest guvern marionetă. Zero. Noi nu suntem trădători.

Fac apel la toți parlamentarii cu coloană vertebrală, sunt câțiva și la PNL, nu vă murdăriți și nu votați acest guvern. Nu va face decât să continue sărăcirea populației.

În aceste zile mă uit cu îngrijorare spre ce se întâmplă în Paris - jaf, vandalism, politici incoerente, nu asta e direcția spre care trebuie să meargă țara, nu trebuie să acceptăm dictate impuse.

Niciodată de 5 luni vă prefaceți că vă certați, că ați rupt alianța, azi ajungeți să votați cot la cot.

Domnule Bolojan, cu ce vă au la mână, cu ce vă șantajează, nu vă mai ascundeți în spatele unor cuvinte mari - responsabilitate, stabilitate. Ce faceți voi aici se cheamă trădare.

O să veniți la noi pentru moțiune de cenzură. Dacă vouă vă e frică de popor și de alegeri, înseamnă că acolo e răspunsul pe care îl căutăm de cinci luni.

Acel curs leu euro crește în fiecare zi. Și va crește în continuare și cu acest guvern marionetă. 

O zic iar, clar și tare: libertate pentru Călin Georgescu. Vai, ce vă excitați când auziți numele ăsta. E de râs dacă n-ar fi de plâns. Mie mi s-a rupt inima când am văzut pe soția domnului Georgescu, o mamă cu copii, care riscă să fie dată afară din casă prin niște sechestre abuzive. Mă așteptam să văd o femeie disperată, dar n-am văzut asta. Am văzut o femeie care luptă pentru soțul și familia ei. Am văzut o femeie hotărâtă, puternică, luptătoare. Așa trebuie să fie și România noastră.

Declarațiile lui Sorin Grindeanu:

PSD și-a asumat reponsabilitatea. Votăm azi Guvernul Niculescu, dar nu vom administra eșecul guvernului Bolojan și al dreptei, îl vom expune public din prima zi.

USR- ați venit la guvernare cu discursuri despre reformă, competență, plecați de la putere cu un lider condamnat, cu agenda publică ocupată de ură. Atât de jos ați adus nivelul. Ați plecat de la zero, la zero ați rămas. Le urez condolean'e tuturor catastrofelor USR care își vor pierde sinecurile grase de la stat. Nu toți veți fi norocoși ca Fritz nu vă veți putea angaja la partid pe mii de euro.  Românii așteaptă explicații de la USR pentru jaful de la Mangalia, Romaero, SAFE. Vom pune oglinda transparenței mult blamate în față.

PNL - se împlinesc 7 ani de când sunteți fără pauză la guvernare deși nu ați câștigat niciodată alegerile. Am construit majorități când am considerat că interesul țării o cere. PSD a fost pentru PNL un fel de Cruce Roșie. Votul de azi al dvs vă responsabilizează ca noul guvern să reușească. Performanța guvernului Bolojan a fost sintetizată perfect de premierul demis: și-a început mandatul avertizând că România riscă incapacitatea de plată și l-a încheiat spunând că e nevoie de un guvern care să evite colapsul

Reducerea deficitului e absolut necesară. Dar nu vom reduce deficitul prin sărăcirea românilor și sufocarea economiei. Trebuie să reconstruim o economie puternică, să reducem risipa și să începem cu reforma administrației

Avem nevoie urgent de un audit al finanțelor publice. Propunem un plan în trei pași pentru România. Trebuie să stabilizăm finanțele. Rectificarea bugetară trebuie să răspundă urgențelor. Pregătirea pentru iarnă cere decizii rapide, la fel și bugetul pentru 2027

Susținem reluarea indexării pensiilor din 2027 și eliminarea CASS pentru mame și veterani.

Propunem un pachet de sprijin pentru industrie, IMM. Statul trebuie să înțeleagă că trebuie să-și plătească datoriile către firme și oameni.

Al treilea pas: modernizarea statului. Statul trebuie să înceapă cu propria risipă, cu instituțiile care se suprapun.

Fiecare ministru trebuie să poată explica ce păstrează, ce schimbă și cât economisește

Declarațiile făcute de Luca Niculescu:

Mă aflu  astăzi în fața dumneavoastra într-un moment în care România nu mai are timp de pierdut. Putem pune capăt astăzi unei perioade de mai bine de cinci luni de interimat și blocaj politic – peste cinci luni în care lumea din jurul nostru s-a schimbat accelerat, în timp ce la București deciziile importante au stat pe loc. Iar românii au resimțit direct acest lucru: în facturi, în șantierele oprite și în nesiguranța de la locul de muncă.

Esența votului de astăzi depășește însă instalarea unui nou cabinet. Adevărata miză este dacă România rămâne captivă în calcule electorale, delimitări și linii roșii, sau dacă are forța să închidă această etapă nefericită a vieții noastre politice, să își repornească economia și să acționeze coerent într-un moment de vulnerabilitate economică, socială și geopolitică.

Am acceptat acest mandat ca prim-ministru independent tocmai pentru că România nu își mai permite o criză prelungită și are nevoie de un punct de echilibru și de execuție.

Are nevoie de un guvern care să gestioneze imediat dificultățile prezentului, dar care, în același timp, să pună în mișcare schimbările de care țara are nevoie pentru viitorul ei.

Acest guvern trebuie să redea cetățenilor încrederea în instituțiile statului prin rezultate, să reconstruiască încrederea partenerilor internaționali în capacitatea României de a acționa coerent și responsabil și să traseze direcțiile dezvoltării țării pentru anii care urmatori.

Responsabilitatea noastră nu este doar să scoatem România dintr-o criză politică. Este să nu pierdem, în încercarea de a rezolva problemele prezentului, șansa de a-i construi viitorul.

Prin urmare vin cu un program de guvernare, cu o echipă și cu angajamentul de a lucra pentru câteva obiective clare.

Si le spun românilor de la început ce fel de guvern va fi acesta.

Un guvern care aduce bani și investiții în țară. 

Un guvern care creează locuri de muncă. 

Un guvern care va contribui la consolidarea Europei și îi va apăra pe români.

Pentru aceasta avem nevoie, înainte de toate, de o înțelegere corectă a situației în care ne aflăm.

România nu traversează doar o dificultate bugetară. Traversează o criză a modelului său de dezvoltare.

Acest model a produs rezultate importante în trecut. România a recuperat astfel o parte considerabilă din decalajele față de statele europene dezvoltate, a atras investiții și a cunoscut o îmbunătățire a nivelului de trai. Ar fi nedrept să ignorăm aceste realizări. Dar ar fi la fel de greșit să nu recunoaștem că acest model și-a atins limitele.

Consumul nu mai poate crește la nesfârșit pe seama importurilor și a împrumuturilor. Datoria publică nu poate substitui permanent productivitatea, iar fondurile europene nu pot compensa la infinit insuficiența investițiilor private.

De aceea, întrebarea fundamentală nu este doar cum reducem deficitul bugetar. Întrebarea este cum construim o economie capabilă să producă în țară mai multă valoare, să plătească salarii mai bune și să susțină, în mod durabil, un nivel de trai european.

Pentru oameni, economia înseamnă puterea de cumpărare, siguranța locului de muncă și perspectiva unei vieți mai bune pentru copiii lor.

Nu putem promite recuperarea imediată a pierderilor acumulate, dar avem obligația să îi protejăm pe cei mai vulnerabili și să construim condițiile refacerii veniturilor reale. Pensiile vor fi indexate începând cu 2027, cu prudență și în limitele traiectoriei deficitului, iar pensionarii cu pensii mici, familiile cu venituri reduse și gospodăriile afectate de costul energiei vor beneficia de sprijin țintit.

Guvernul va continua consolidarea finanțelor publice și va respecta angajamentele de reducere a deficitului. Datoria publică a depășit deja 60% din PIB, iar a opri rostogolirea ei către generațiile următoare este o obligație morală. Vom pune accent pe eficiența cheltuielilor, colectarea fiscală, combaterea marii evaziuni, eliminarea privilegiilor nejustificate, protejarea si atractia investițiilor. Statul își va reduce mai întâi propriile cheltuieli și risipa din agenții și companii de stat înainte de a cere ceva în plus contribuabililor corecți. Nicio cheltuială permanentă nu va fi aprobată fără o sursă permanentă de finanțare și fără avizul Ministerului Finanțelor.

Stabilitatea bugetară este necesară. Dar nu putem face asta sacrificând nivelul de trai al românilor.

Începând de mâine, intrăm direct în urgențe: rectificarea bugetară fără creșterea deficitului, adoptarea bugetului pe 2027, siguranța energetică pe perioada  iernii și închiderea fără pierderi a PNRR.

Sunt urgențe reale.

Dar nu putem guverna doar de la o urgență la alta.

Trebuie să pregătim și economia României pentru viitor, dincolo de urgențele prezentului..

Investițiile: banii trebuie să ajungă unde e nevoie

Încep cu banii, pentru că fără bani nu se construiesc nici spitale, nici drumuri, nici școli. Astăzi, aproape un leu din zece pe care îi încasează statul pleacă catre plata dobânzilor. Cea mai buna cale de a ieși din această capcană este creșterea economică: mai multe investiții, mai multe firme care produc în România, mai mulți oameni care muncesc.

Punem în aplicare o politică industrială coerentă, investiții care dezvoltă furnizori români, cercetare legată de producție și instrumente financiare care mobilizează bani privați prin Banca de Investiții și Dezvoltare. 

Dăm un semnal de predictibilitate pentru mediul de afaceri. Păstrăm cota unică, eliminăm impozitul minim pe cifra de afaceri și deschidem schemele de relansare pentru producția în țară. În agricultură, trebuie să producem mai multă valoare adăugată, prin dezvoltarea irigațiilor, a capacităților de procesare și a industriei agroalimentare.

Pentru investitorii strategici, statul va vorbi cu o singură voce: proiectele de peste 100 de milioane de euro vor avea coordonare directă la nivelul Cancelariei Prim-ministrului, un singur punct de contact, un manager de caz și un calendar asumat.

O prioritate distinctă a acestui guvern va fi energia.

Energia produsă de România trebuie să fie motorul industriei în România. 

De aceea, ne propunem să reducem costul efectiv al electricității pentru industriile strategice, prin contracte pe termen lung, instrumente europene de sprijin, investiții în producție și stocare și modernizarea rețelelor. 

Nu vorbim despre prețuri stabilite artificial sau despre subvenții permanente, ci despre o politică energetică în serviciul oamenilor și al competitivității industriei românești. Obiectivul nostru este să transformăm avantajul energetic al României într-un avantaj industrial, economic și strategic și voi propune tuturor partidelor parlamentare un Pact Energetic Național pe zece ani, pentru ca direcția acestui domeniu vital să nu mai fie schimbată de la un guvern la altul.

Și pentru populație, prețul energiei nu scade prin promisiuni, ci prin producție. Până la finalul lui 2027 vom aduce în sistem aproape 6.000 de megawați noi, adica de aproape trei ori productia centralei de la Cernavoda.  Iar tot în 2027 intră pe piață gazul din Neptun Deep. 

Până când aceste capacități vor produce efecte în facturi, statul român le va fi alături familiilor cu venituri mici.

Am vorbit despre economie și investiții.

Dar există o condiție fără de care toate aceste obiective vor fi mult mai greu de atins.

Felul în care funcționează statul român.

O altă mare prioritate este schimbarea modului în care statul lucrează și răspunde nevoilor cetățenilor.

Nu cred în reducerile uniforme de personal și în reorganizările administrative făcute exclusiv pentru economii bugetare. Vom elimina suprapunerile de competențe printr-un audit funcțional al instituțiilor centrale în primele șase luni, vom moderniza ANAF și Vama pe criterii de performanță, vom susține asocierea și comasarea voluntară a comunelor mici, vom simplifica procedurile și vom dezvolta servicii digitale accesibile. Vom lansa portofelul național de identitate digitală, iar ținta noastră este ca cinci milioane de români să folosească identitatea electronică până în 2028.

Suntem cu toții de acord că un cetățean nu ar trebui să fie obligat să plimbe documente între instituții ale aceluiași stat.  O companie nu ar trebui să aștepte luni de zile pentru o autorizație. Un  investitor nu ar trebui să renunțe la un proiect din cauza blocajelor administrative. 

A venit momentul să trecem de la constatarea acestor probleme la rezolvarea lor. 

Trebuie să reducem decalajele dintre comunități și regiuni. Nu putem accepta existența a două Românii: una conectată la investiții și oportunități și alta în care perspectivele oamenilor sunt limitate de locul în care s-au născut.

Și evident, un stat care funcționează bine este și un stat în care legea este respectată și aplicată în mod egal tuturor. În acest sens, independența justiției și respectarea statului de drept sunt principii fundamentale.

Dacă ar fi să aleg un domeniu de care depinde viitorul României, aș spune că este investiția în oameni.

Putem construi infrastructură, putem atrage capital, putem cumpăra tehnologie.

Dar fără oameni bine pregătiți și sănătoși, niciuna dintre aceste investiții nu își va atinge potențialul.

Ca urmare vom prioritiza  investiția în oameni. România se confruntă cu o problemă demografică profundă, cu depopularea unor comunități și cu dificultatea de a pregăti competențele necesare economiei viitorului. 

Nu vom putea avea o economie competitivă fără oameni bine pregătiți și sănătoși și nu vom putea susține sistemul de pensii fără o populație activă mai numeroasă. Educația și sănătatea nu sunt doar capitole de cheltuieli bugetare. Sunt investiții în viitorul economic și social al României.

Nu întâmplător am propus în structura acestui guvern două funcții de ministru delegat: una pentru digitalizare și inteligență artificială, cealaltă pentru învățământul preuniversitar.

Digitalizarea și inteligența artificială vor fi coordonate direct de la nivelul prim-ministrului și trebuie să devină și o prioritate a politicii industriale, prin sprijinirea companiilor românești, dezvoltarea cercetării, atragerea investițiilor tehnologice și susținerea candidaturii României pentru găzduirea Gigafabricii Europene de Inteligență Artificială la Marea Neagră.

În același timp, învățământul preuniversitar reprezintă una dintre zonele critice pentru viitorul țării. În școala primară și gimnazială se construiesc sau se pierd șansele unei întregi generații. Astăzi, un tânăr din cinci nu este nici la școală, nici la muncă, nici într-o formă de pregătire, iar România are cea mai ridicată rată de părăsire timpurie a școlii din Uniunea Europeană. 

De aceea, vom acorda o atenție specială calității învățământului preuniversitar și reducerii decalajelor – prin extinderea programelor „Masă sănătoasă” și „Școală după școală” și dezvoltarea învățământului dual. 

Pentru că șansa unui copil nu trebuie să depindă de venitul părinților sau de locul în care trăiește.

Vom sprijini cultura și artiștii români, acasă și în lume. Dezvoltarea unei țări nu se măsoară doar în cifre și investiții, ci și în forța culturii sale și în ceea ce lasă generațiilor viitoare.

Milioane de români trăiesc și muncesc astăzi în afara granițelor. Sunt parte integrantă a națiunii române, oriunde s-ar afla. Statul român are obligația să le apere drepturile, să le susțină identitatea și să păstreze legături strânse cu comunitățile lor. România are nevoie de o diasporă puternică, influentă și bine organizată, capabilă să contribuie la dezvoltarea economică și la afirmarea internațională a țării – inclusiv prin noul program „Diaspora Investește Acasă” și printr-un ghișeu unic digital pentru cei care aleg să revină în țară. O Românie puternică are nevoie și de o diasporă puternică.

O datorie aparte avem față de copiii români din Ucraina, care învață în limba maternă în condiții de război. Vom sprijini școlile cu predare în limba română, cu manuale, profesori și burse. 

România merită descoperită și promovată. În fiecare colț de țară există comunități care vorbesc limbi diferite, păstrează culturi unice și duc mai departe tradiții autentice. Minoritățile sunt o adevărată bogăție națională, pe care trebuie să o prețuim și să o susținem necondiționat.

Un alt obiectiv major este aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, OCDE. Am coordonat în ultimii ani acest proces și cunosc efortul instituțional și diplomatic pe care l-a presupus.  Suntem la un singur pas de final – avem deja 24 din cele 25 de avize formale – și mă angajez să îl duc la capăt. 

Vreau să le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la acest rezultat, indiferent de instituția în care lucrează sau de guvernul în timpul căruia și-au desfășurat activitatea. Si un mare multumesc Parlamentului

Aderarea nu trebuie privită doar ca obținerea unui nou statut internațional. Standardele OCDE în politica bugetară, în administrarea fiscală, în guvernanța companiilor de stat – unde vom introduce un tablou de bord transparent și un rating public de performanță de la A la E – și în integritatea publică nu sunt o formalitate de bifat. Sunt reformele de care România are nevoie oricum, iar ele trebuie să continue să transforme țara și după momentul aderării.

Avem nevoie și de o schimbare de ritm în politica externă a României. 

După două decenii de apartenență la Uniunea Europeană și NATO, România trebuie să abandoneze reflexele unei țări candidate și să participe activ la formularea deciziilor comune, nu doar să se adapteze deciziilor luate de alții.

Trăim într-o lume tot mai nesigură. Avem un război la granițele României, iar amenințările la adresa securității europene sunt mai mari decât în urmă cu câțiva ani. În aceste condiții, apărarea țării este una dintre prioritățile fundamentale ale Guvernului. 

Apartenența la NATO reprezintă principala noastră garanție de securitate. Dar această garanție presupune și responsabilități. Vom continua să investim în modernizarea Armatei Române și în dezvoltarea industriei naționale de apărare. 

Prin instrumentul european SAFE ne finanțăm pe 45 de ani, cu 10 ani de grație, iar înzestrarea armatei va fi legată de industria națională cu ținta ca minimum 60% din valoarea contractelor să genereze producție, mentenanță și locuri de muncă în țară. 

Securitatea României nu poate depinde doar de ceea ce fac aliații pentru noi, ci și de ceea ce suntem noi capabili să facem pentru propria securitate.

Iar pentru că securitatea unei democrații moderne se apără și în fața războiului hibrid și a dezinformării, vom crea la nivelul Guvernului un mecanism de răspuns la manipulările informaționale externe - fără nici o atribuție de cenzură – și vom înființa Fondul Național pentru Reziliență Informațională, care va susține transparent educația media, verificarea faptelor și presa locală independentă.

Am fost jurnalist mai bine de douăzeci de ani.

Știu cât de importantă este libertatea presei într-o democrație și cât de necesar este ca cetățenii să aibă acces la informații credibile.

Sunt un susținător convins al Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, unul dintre pilonii fundamentali ai securității României. Îmi propun ca, în timpul mandatului meu, să consolidăm dialogul politic cu partenerii americani și să dăm un nou impuls acestui parteneriat, să extindem cooperarea în domeniile economic, militar, tehnologic și cultural. Parteneriatul Strategic trebuie să însemne nu doar securitate, ci și investiții, dezvoltare economică și proiecte comune pentru viitor.

La 1 ianuarie 2027, România va împlini 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană. 

Au fost două decenii care ne-au transformat profund țara, economia și societatea. Până la finalul lui 2025, câștigul net al României din fondurile europene a depășit 72 de miliarde de euro. 

Dar apartenența la Uniunea Europeană ne-a oferit mai mult decât bani: un cadru de reguli, o piață comună și o comunitate de securitate. Ne-a adus și responsabilitatea de a participa la construcția unui proiect comun, iar în negocierea bugetului european 2028–2034 vom apăra cu fermitate interesele României. 

Vreau să folosim această aniversare nu doar pentru a privi în urmă, ci mai ales pentru a privi înainte. Îmi propun să lansăm la 1 ianuarie 2027, alături de Președintele României și de Parlament, un proiect național dedicat următorilor 20 de ani ai României în Uniunea Europeană.

În contextul schimbărilor geopolitice profunde din ultimele luni, relațiile României cu Republica Moldova intră într-o nouă etapă. Este o etapă în care procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană se accelerează, iar politica statului român trebuie să se adapteze acestei noi realități. România trebuie să fie principalul sprijin al Republicii Moldova în acest proces, atât prin susținerea politică și diplomatică a aderării la nivel european, cât și prin asistența concretă pe care o putem oferi autorităților de la Chișinău în pregătirea integrării. 

Acest proces ne oferă oportunitatea de a construi o rețea mult mai solidă de relații și proiecte comune în domeniile energetic, economic, al infrastructurii și al securității, care să apropie cele două țări și să pregătească integrarea Republicii Moldova în spațiul european.

Războiul din Ucraina schimbă profund geografia economică și strategică a Mării Negre. Portul Constanța, Dunărea, infrastructura de transport și legăturile cu Republica Moldova și Ucraina ne oferă avantaje strategice importante. Le vom apăra și vom susține implicarea companiilor românești în reconstrucția Ucrainei și dezvoltarea unui coridor economic și logistic care să conecteze România, Republica Moldova și sud-vestul Ucrainei.

Nu trebuie să fim doar un coridor de tranzit al reconstrucției Ucrainei, ci unul dintre actorii economici ai acestui proces.

În același timp, trebuie să reconstruim profilul internațional al României dincolo de spațiul european și transatlantic. Vreau o diplomație economică mai activă – cu obiective anuale măsurabile pentru fiecare misiune diplomatică, care să reia dialogurile cu Africa, Asia și America Latină, să deschidă piețe pentru companiile românești, să atragă investiții, cât mai multe investiții de calitate și să transforme relațiile noastre internaționale în oportunități concrete pentru economia României. 

România trebuie să treacă de la diplomația participării la diplomația proiectelor.

Așa cum spuneam la început, sunt un premier independent. Nu am aparținut niciodată unui partid politic, dar înțeleg foarte bine că un guvern nu poate funcționa fără sprijin parlamentar și fără dialog cu partidele. 

Independența politică nu înseamnă însă lipsă de autoritate. Îmi asum responsabilitatea conducerii acestui guvern. Învestirea de către Parlament se obține prin vot. Încrederea societății se câștigă prin rezultate. 

Votul de azi nu reprezintă un cec în alb, ci un mandat pentru muncă, dialog și rezultate. În fiecare lună vom publica transparent stadiul îndeplinirii măsurilor din programul de guvernare, execuția bugetară și absorbția fondurilor europene, pentru că Guvernul trebuie să își corecteze din mers politicile care nu funcționează. 

România are nevoie de continuitate acolo unde s-au făcut lucruri bune și de curajul schimbării acolo unde lucrurile nu funcționează.

Știu foarte bine că votul de astăzi nu înseamnă susținere politică din partea tuturor celor care îl vor da, dar nu pot să nu vă mulțumesc tuturor celor care ați contribuit, cu echilibru și maturitate, la depășirea acestui moment dificil din viața societății noastre. Le multumesc colegilor din din PSD, care și-au asumat, alături de mine si de colegii independenti să guvernăm pentru România.  Iar intelegerile politice cu grupurile PNL, UDMR și al minorităților naționale, precum și cu ceilalți membri ai Parlamentului sunt elemente de responsabilizare.

Nu confund acest vot cu un sprijin necondiționat. Îl înțeleg ca pe o obligație: să lucrez cu toate forțele politice din această sală, să explic fiecare decizie și să pun în dezbatere, deschis, fiecare proiect important.

În final, aș mai spune ceva în care cred sincer. Dincolo de toate diferențele dintre noi, dincolo de opțiunile noastre politice, de interesele noastre individuale sau de grup, există ceva care ne unește și care ar trebui să fie mai important decât toate acestea.

Suntem o națiune. Iar o națiune înseamnă mai mult decât suma intereselor individuale ale celor care o compun. Înseamnă o istorie comună, o responsabilitate comună și, mai ales, un viitor pe care avem datoria să îl construim împreună.

Și totuși, trebuie să avem curajul să recunoaștem că astăzi părem o națiune divizată. O națiune prea des captivă propriilor conflicte, care întâmpină dificultăți în a-și defini interesele, în a-și proiecta forța și în a înțelege amploarea transformărilor care se petrec în jurul ei.

Pentru că nu trăim un moment obișnuit al istoriei. Trăim într-o lume a marilor reașezări economice, geoeconomice și geopolitice. O lume în care schimbările se accelerează, în care vechile echilibre se destramă, în care raporturile de putere se modifică și în care regulile pe care le consideram stabile sunt puse sub semnul întrebării.

Suntem, poate, la sfârșitul unui ciclu istoric și la începutul altuia. Nu știm încă pe deplin cum va arăta lumea care se naște, dar știm că locul fiecărei națiuni în această lume va depinde de capacitatea ei de a înțelege schimbarea, de a se adapta și de a acționa.

De aceea, miza momentului pe care îl traversăm este mult mai mare decât depășirea unei crize bugetare, decât formarea unui guvern sau decât administrarea următorilor doi ani. Miza este felul în care România înțelege acest moment istoric și locul pe care dorește să îl ocupe în lumea care se clădește.

Depinde de noi dacă vom continua să ne consumăm energia în conflicte interne, în competiții mărunte și în dispute care ne împiedică să vedem dincolo de ziua de mâine. Sau dacă vom reuși să ne regăsim ca națiune, să ne regăsim solidaritatea, capacitatea de a defini obiective comune și voința de a construi pentru generațiile care vin.

Nu este vorba despre a renunța la diferențele dintre noi. Este vorba despre a înțelege că există momente în istorie în care responsabilitatea față de națiune trebuie să fie mai puternică decât ceea ce ne desparte.

Cred că ne aflăm într-un asemenea moment. Și cred că fiecare dintre noi, indiferent de locul pe care îl ocupă astăzi, poartă o parte din responsabilitatea pentru ceea ce va deveni România.

Nimeni nu va aștepta ca România să se dezmeticească din conflictele  interne. Lumea nu își va încetini transformările pentru că noi nu suntem pregătiți. Nu își va amâna deciziile până când ne vom fi rezolvat disputele și nu ne va garanta un loc în viitoarea ordine doar pentru că am avut unul în cea de ieri.

Lumea se va schimba cu sau fără noi. Dar eu cred în această țară. Cred în oamenii ei, în inteligența, în energia și în capacitatea noastră de a construi. Și cred că România poate avea un viitor pe măsura potențialului său.

Începe ședința de Plen pentru învestirea Guvernului. Se intonează imnul național.

„Veți auzi în Parlament mesajul meu. Întotdeauna ai emoții când e un eveniment atât de important. Votul de învestitură a unui Guvern este un eveniment extrem de important în viața oricărei țări. Voi face declarații după vot”, le-a spus Luca Niculescu jurnaliștilor, înainte să intre în Plenul Parlamentului. 

Parlamentarii AUR lipsesc din Plen.

Parlamentarii SOS au pus pe bănci, în sala de Plen, afișe cu "Alegeri anticipate".

FOTO: Antena 3 CNN

Liderul grupului PACE din Parlament, Ninel Peia, a venit cu o găleată cu busuioc.

Audierile miniștrilor propuși în Guvernul Luca Niculescu s-au încheiat, toți miniștrii au primit aviz favorabil.

Toți miniștrii sunt in cabinet la Sorin Grindeanu și vor ieși împreună puțin înainte de ora 14.00.

Ședința plenului reunit pentru dezbaterea programului de guvernare și votul de învestitură începe la ora 14.00.

Pentru ca Guvernul să fie învestit, sunt necesare 233 de voturi favorabile.

PSD, care deține aproape toate ministerele-cheie, va vota Guvernul.

PNL și UDMR au anunțat că dau votul de învestire, pentru a încheia perioada de criză politică, dar nu intră la guvernare.

USR a anunțat că nu va vota Guvernul.

Nici AUR nu va vota.

Vor vota pentru și deputații minorităților naționale, și parte din grupurile parlamentare mici.  

Grupurile PACE și UPR au decis înainte de plen că vor vota guvernul. PACE are 7 parlamentari, UPR 16.

Ministrul propus al Afacerilor Externe, Sebastian-Dănuţ Neculăescu, a primit aviz pozitiv din partea comisiilor parlamentare de specialitate. Au fost înregistrate 36 de voturi „pentru”, 4 „împotrivă” și 5 abţineri.

Dan Neculăescu a precizat că în mandatul de ministru îşi propune „pragmatism şi concreteţe”.

„Consider că cooperarea între MAE şi Parlamentul României este benefică intereselor noastre de politică externă. De asemenea, cred în diplomaţia parlamentară şi asta am văzut-o inclusiv la NATO şi nu numai. Sunt valenţe pe care trebuie să le sprijinim în continuare, aveţi în mine o persoană deschisă, voi veni în comisie şi voi răspunde interpelărilor. Ca şi abordare a mandatului de ministru al Afacerilor Externe, îmi propun pragmatism şi concreteţe”, a afirmat Neculăescu.

Ministrul propus pentru Afacerile Externe a precizat că se va concentra pe interesele României şi comunicarea la MAE va fi „cât mai succintă, cât mai concretă, depărtată de acel limbaj de lemn”.

El a prezentat priorităţile în etapa următoare, după cum reies şi din programul de guvernare.

„În primul rând, securitatea este chestiunea care ne preocupă cel mai tare în această perioadă. (...) Războiul din Ucraina a durat deja mai mult decât Primul Război Mondial. Am fost la sediul NATO în 2024, februarie, când Rusia a atacat brutal Ucraina şi trebuie să avem întotdeauna în minte acest moment când vorbim despre conflictul din Ucraina. Ce putem face noi mai bine este exact ce facem şi acum - să ne apărăm”, a spus Neculăescu.

Potrivit acestuia, există o evoluţie semnificativă în apărarea ţării care s-a putut realiza şi datorită Armatei Române, cooperării cu NATO, integrării tot mai bune în structurile de comandă a NATO. El a subliniat și că parteneriatul României cu Statele Unite este extrem de important.

„Avem în programul de guvernare o precizare foarte clară: în primele luni ale anului 2027 trebuie să prezentăm o listă de priorităţi, care să devină de fapt baza consolidării dimensiunii economice a parteneriatului strategic cu SUA. Rămâne dimensiunea de securitate foarte importantă şi, în acest sens, facem o serie de demersuri şi avem un contact direct cu partea americană pentru menţinerea unei prezenţe americane consistente în România”, a adăugat Neculăescu.

Legat de diplomaţia economică, Neculăescu a menționat că este momentul ca şi MAE să consolideze o dimensiune economică internă solidă, ca să ajute ambasadele pentru a-şi îndeplini sarcinile. Ministrul propus a adăugat că va face tot ce poate să ajute diaspora, comunităţile româneşti din afara ţării, comunităţile istorice.

„Am făcut invitaţia şi o fac şi pe această cale reprezentanţilor minorităţii române din Ucraina să vină la Bucureşti şi să avem o discuţie aşezată împreună cu Ministerul Afacerilor Externe şi celelalte instituţii implicate pentru a vedea cum putem mai bine să promovăm interesele lor în Ucraina şi acelaşi lucru voi face şi cu celelalte comunităţi istorice”, a mai spus Neculăescu.

Întrebat, după audieri, despre reuniunea Consiliului Nord-Atlantic, Neculăescu a arătat că ţara noastră va informa încă o dată aliaţii despre evenimentele care se întâmplă în România.

„Este încă o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic. În esenţă, vom informa încă o dată aliaţii despre toate detaliile evenimentelor care se întâmplă în România. Vom continua să cerem capabilităţi, pentru că asta este o chestiune importantă, şi vreau să vă spun că fiecare dezbatere de acest gen aduce întotdeauna idei noi. Haideţi să aşteptăm să vedem ce se discută acolo şi care vor fi poziţiile celorlalte state şi care vor fi ideile care vor circula acolo”, a declarat ministrul propus al Afacerilor Externe.

Legat de Comandamentul NATO la Marea Neagră, Neculăescu a susţinut că acesta va fi prioritatea zero.

„A trecut un an şi jumătate de când avem abordarea strategică. Personal, vă spun că nu o să am toleranţă să mai lungim foarte mult. Există o discuţie privind cine îl preia, care sunt investiţiile pentru construcţia sa, nu e o discuţie simplă, dar vă asigur eu vin de la NATO şi vă spun că, dacă nu rezolvăm asta în următoarele şase luni, va fi foarte greu să explicăm nu numai cetăţenilor, ci şi Uniunii Europene de cum am reuşit să facem hub-ul ăsta. Deci, asta va fi o prioritate zero”, a explicat Dan Neculăescu.

Ministrul propus al Sănătății, Alexandru Rogobete, a primit aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate din Parlament. S-au înregistrat 21 de voturi „pentru”, 8 voturi „împotrivă” şi două abţineri.

Audierea lui Alexandru Rogobete, propus ministru al Sănătății, în comisiile de specialitate ale Parlamentului a fost marcată de un schimb de jigniri între Emanuel Ungureanu (USR) și Clement Sava, reprezentantul grupului parlamentar PACE. Disputa a pornit de la achiziția vaccinurilor Pfizer, iar în schimbul de replici a intervenit și Rogobete.

Clement Sava a întrebat câte spitale ar fi putut fi construite cu banii cheltuiți pentru vaccinurile Pfizer, acuzând USR că a risipit fondurile.

"Câte spitale puteam face cu banii din vaccinul de la Pfizer risipiți de USR?" a întrebat acesta.

Alexandru Rogobete a răspuns că prețul mediu al unui spital, cu tot cu dotări, este de 300 de milioane de euro.

Emanuel Ungureanu a intervenit: "Toate mesajele astea au omorât milioane de români în pandemie. Sunteți niște papagali ai PSD".

Rogobete i-a replicat:"Sunteți în sevraj că nu ați mai făcut nicio plângere penală?"

Ungureanu a susținut apoi că dosarul de la DNA îl vizează pe Alexandru Rafila, pe care l-a acuzat că nu a negociat.

Disputa a continuat cu un schimb de jigniri între Ungureanu și Clement Sava.

"Sunteți o slugă slabă. Sunteți o slugă", a spus Ungureanu.

"Dumneavoastră sunteți o slugă grasă", i-a răspuns Sava.

Ministrul propus al Muncii, Florin Manole, a primit aviz favorabil de la comisiile de specialitate din Parlament. Au fost înregistrate 52 de voturi „pentru”, 26 „împotrivă” și 3 abțineri.

Eliminarea CASS la indemnizaţia pentru creşterea copilului va fi eliminată la începutul anului 2027, după ce vom identifica sursele de finanţare, întrucât este vorba de peste 500 de milioane de lei, a declarat  ministrul propus pentru Ministerul Muncii, Florin Manole, în cadrul audierilor din comisiile de specialitate din Parlament.

"Da, în programul de guvernare este prinsă eliminarea CASS-ului la indemnizaţia pentru creşterea copilului. Acest lucru se va întâmpla de la începutul anului viitor, imediat după ce vom identifica în colaborare cu Ministerul de Finanţe surse de finanţare care să fie din economii pe care le facem la buget, care să compenseze din punct de vedere bugetar impactul acestei măsuri.

Este vorba despre peste 500 de milioane de lei, dar, da, CASS pentru mame va fi eliminat la începutul anului următor", a transmis Manole.

Dan Neculăescu, propus pentru funcția de ministru al Afacerilor Externe, a declarat că securitatea regiunii Mării Negre, consolidarea parteneriatului strategic cu SUA și sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova se vor număra printre prioritățile mandatului său. Acesta a vorbit și despre necesitatea unui răspuns colectiv la amenințările hibride, despre o diplomație mai orientată spre economie și despre deschiderea unui dialog direct cu comunitatea românească din Ucraina.

Referindu-se la războiul declanșat de Rusia, Neculăescu a amintit că se afla la sediul NATO pe 24 februarie, în ziua în care Rusia a atacat Ucraina, și a subliniat că, în prezent, conflictul a depășit ca durată Primul Război Mondial. În acest context, propusul ministru a afirmat că regiunea Mării Negre trebuie menținută pe agenda NATO și a Uniunii Europene, iar prezența aliată în România trebuie extinsă. "Nu numai militari, ci și capabilități", a precizat el. Neculăescu a adăugat că hubul UE pentru securitatea la Marea Neagră trebuie operaționalizat rapid.

În privința amenințărilor hibride, el a atras atenția că, în prezent, aliații și partenerii UE răspund fiecare pe cont propriu. "Eu voi insista pentru un răspuns colectiv, pentru ca toate amenințările hibride de pe flancul estic și din UE să fie abordate colectiv", a declarat Neculăescu.

Despre relația transatlantică, propusul ministru a spus că România susține un parteneriat puternic cu Statele Unite și că își dorește consolidarea parteneriatului strategic, inclusiv în domenii precum inteligența artificială, securitatea și energia. Potrivit acestuia, în SUA "s-a schimbat paradigma" iar Washingtonul discută cu aliații capabili să investească în propria securitate și să vină cu inițiative importante. "Trebuie să fim și noi mai inovativi și mai inventivi", a spus Neculăescu, adăugând că trebuie analizată și situația programului Visa Waiver.

Neculăescu a descris extinderea Uniunii Europene drept un obiectiv strategic, care aduce beneficii nu doar statelor care aderă, ci și celor care sunt deja membre. El a subliniat că extinderea trebuie să se facă pe baza meritelor proprii ale fiecărui stat candidat, iar Republica Moldova și Ucraina trebuie să îndeplinească criterii clar dezvoltate.

"MAE s-a bazat mereu pe Ministerul Economiei. Este momentul ca ambasadele noastre să primească un ghidaj economic. Trebuie să consolidăm și noi direcția economică", a afirmat el. În privința aderării României la OCDE, Neculăescu a spus că instituția se bazează pe experiența premierului: "Avem bagheta magică a prim-ministrului și ne bucurăm de experiența lui."

În ceea ce privește integrarea europeană a Republicii Moldova, acesta a vorbit despre unitatea de cultură și limbă dintre cele două state și a spus că România trebuie să acționeze. Neculăescu a promis că va face tot ce îi stă în putere pentru a ajuta comunitățile de români din afara granițelor și a anunțat că va fi analizată „geometria diasporei”, în vederea deschiderii unor noi consulate.

Totodată, propusul ministru a transmis că România va continua să sprijine Ucraina, dar trebuie să își susțină și propriile interese. El a anunțat că îi va invita la București pe reprezentanții comunității românești din Ucraina. "Prea mult am vorbit prin scrisori deschise. Este nevoie să le vorbim direct, sincer. Sunt convins că vom găsi soluții", a declarat Dan Neculăescu.

Mihai Ghigiu, ministrul propus pentru Ministerul Proiectelor Europene, a primit aviz favorabil.

Radu Marinescu, ministrul propus al Justiţiei, a primit aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului. S-au înregistrat 78 de voturi „pentru” şi 47 de voturi „împotrivă”, scrie Agerpres.

În timpul audierii, Marinescu a transmis că se doreşte o reformare a mai multor instituţii aflate în subordinea Ministerului Justiţiei.

„Ne propunem să facem o reformă instituţională, atât la Ministerul de Justiţie, pentru că trebuie să reducem costurile, să eficientizăm activitatea, dar ne propunem să facem o reformă şi în ceea ce priveşte Administraţia Naţională a Penitenciarelor, o reorganizare teritorială şi instituţională internă, o reorganizare a Direcţiei Naţionale de Probaţiune. Intenţionăm să unim eforturile în ceea ce priveşte reeducarea şi reintegrarea socială a deţinuţilor. Vom realiza astfel economii semnificative, în acelaşi timp vom reuşi să alcătuim un corp unic de profesionişti cu politici unice şi coerente, care să se orienteze în această direcţie de recuperare socială a persoanelor care sunt condamnate”, a afirmat Radu Marinescu, la audieri.

Radu Marinescu, ministrul propus la Justiție, a declarat despre acuzația de  plagiat, că îndeplinește "toate condițiile legale și etice" pentru a ocupa funcția de ministru al Justiției. "Am o diplomă universitară, o carieră de 30 de ani în profesie și am exercitat mandatul de ministru al Justiției cu rezultate concrete. Judecați competențele mele după activitatea mea profesională", a spus el.

"Am o experiență de peste 30 de ani în activitatea de avocat. Cred că, în această poziție, este bine să ai această experiență. Ministerul Justiției a contribuit la obținerea a trei avize importante pentru aderarea la OCDE. În 2025, am contribuit la finalizarea proiectelor din PNRR. Ministerul Justiției este unul dintre ministerele cu cel mai înalt grad de realizare a proiectelor din PNRR.

În 2025, am contribuit semnificativ la îmbunătățirea cooperării judiciare internaționale. Am utilizat toate instrumentele de drept internațional pentru a aduce în fața justiției din România persoanele care s-au sustras sau au încercat să se sustragă.

Am reușit să finalizăm mai multe proiecte, astfel încât avertizorii să fie protejați împotriva proceselor abuzive. S-a ridicat o problemă cu privire la buna organizare a sistemului judiciar. La ONRC aveam o situație dificilă. Am reușit să deblocăm această instituție, care funcționează acum la parametri mai buni.

ANAF a înregistrat recuperări de sume care provin din prejudicii. Am făcut eforturi deosebite pentru digitalizare.

Voi continua să acord atenție implementării inteligenței artificiale în această profesie, acolo unde avem deficit de personal și unde acest lucru este posibil.

Ne propunem să continuăm proiectele din 2025. O măsură este rectificarea bugetară. Ministerul Justiției are nevoie de 300 de milioane de lei. Sunt sume considerabil mai mici, pentru că ne-am luptat foarte intens pentru un buget bun la începutul anului.

Ne-am luptat pentru Palatul de Justiție de la Cluj. Am reușit să scoatem la muncă un număr mare de deținuți. Acest lucru trebuie continuat, pentru că ține de reintegrarea lor.

După rectificare, vom construi bugetul. Sunt costuri care cresc. Vom operaționaliza centrele de date. Vor fi cheltuieli cu utilitățile care trebuie acoperite.

Vom continua să degrevăm sistemul judiciar. Cetățeanul trebuie să obțină dreptatea mai repede în justiție. Actul de justiție trebuie să fie credibil. Ne propunem o reformă în justiție, o reformă în administrația penitenciarelor și o reorganizare judiciară. Am condamnat radicalizarea, nu trebuie să funcționăm în paradigma radicalizării, avem un proiect pentru reducerea vârstei pentru răspunderea penală", a declarat Marinescu.

Audierile ultimilor miniştri propuşi în Guvernul Luca Niculescu au început la ora 09.00 şi se încheie la ora 12.00.

Primul audiat este Radu Marinescu, ministrul nominalizat la Justiţie.

Urmează Mihai Ghigiu - Proiecte Europene, Externe - Dan Neculăescu, Muncă - Florin Manole şi Sănătate - Alexandru Rogobete.

Marți, Parlamentul va vota lista de miniștri și programul de guvernare propuse de Luca Niculescu. În guvernul său, PSD va conduce 11 ministere, restul miniștrilor fiind propuși din zona tehnocraților. Pentru ca guvernul să treacă de Parlament și să se instaleze la Palatul Victoria sunt necesare 233 de voturi. Acestea ar putea veni de la trei partide și 3 grupuri parlamentare.

Potrivit declarațiilor publice, alături de PSD vor vota guvernul parlamentarii PNL și UDMR. De asemenea, ar putea vota și parlamentarii din grupul PACE, din grupul UPR și minoritățile naționale. Premierul desemnat a purtat discuții și cu unii dintre cei 22 de parlamentari neafiliați.

Astfel, PSD are 127 de voturi, PNL -81, UDMR - 31, UPR -17, Grupul PACE-7 și minoritățile - 17 voturi.

PSD, PNL și UDMR ar aduna 239 de voturi, cu 6 voturi mai mult decât majoritate necesară. Dacă vor vota și cei din Grupul PACE, UPR și Minoritățile, numărul total de voturi ar ajunge la 280 de voturi. PACE și UPR vor decide cum votează marți, înainte de plen. De la Minorități, sunt așteptate cel puțin 15 voturi.

Nu este exlcus ca din cei 81 de parlamentari ai PNL să fie aleși care lipsesc sau care vor vota împotrivă, deși decizia partidului a fost de a susține la vot Guvernul Niculescu, în baza acordului dintre premierul desemnat Luca Niculescu și Ilie Bolojan. Însă, chiar și fără votul tuturor liberalilor, Guvernul Niculescu ar avea suficiente voturi pentru a trece de Parlament. Din cei 22 de parlamentari neafiliați, unii ar putea vota, de asemenea, Guvernul.

Dezbaterea și votul pentru Guvernul Niculescu sunt programate să înceapă marți, la ora 14:00,după ce vor fi audiați și ultimii minștri programați în comisiile de specialitate marți dimineață.

Audierile miniștrilor propuși în Guvernul Niculescu continuă marți, între orele 09:00 și 12:00, cu ultimii cinci membri ai cabinetului, care se vor prezenta în fața comisiilor de specialitate cu doar câteva ore înainte de votul decisiv din Parlament.

Pe lista de marți se află Radu Marinescu (PSD), propus la Justiție, Alexandru Mihai Ghigiu (PSD), propus la Investiții și Proiecte Europene, Sebastian-Dănuț Neculăescu (independent), propus la Externe, Petre Florin Manole (PSD), propus la Muncă, și Alexandru Florin Rogobete (PSD), propus la Sănătate.

Fiecare ministru are la dispoziție câte o oră pentru a-și prezenta prioritățile și pentru a răspunde întrebărilor parlamentarilor, iar avizele date de comisii sunt doar consultative.

După încheierea audierilor, de la ora 14:00, Camera Deputaților și Senatul se reunesc în ședință comună pentru votul de învestitură, iar Guvernul Niculescu are nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru a primi încrederea Parlamentului.

Marian Neacșu, propus pentru funcția de ministru al Afacerilor Interne în Guvernul Niculescu, a declarat luni că, cel puțin pentru moment, preferă postul de ministru, unde promite să își facă datoria „foarte bine”, însă nu exclude să se gândească serios la șefia Curții de Conturi, dacă va apărea această oportunitate, notează Agerpres.

Întrebat la Palatul Parlamentului dacă, odată cu acceptarea portofoliului de la Interne, a renunțat la șansele de a conduce Curtea de Conturi, Neacșu a răspuns că nu se știe încă momentul în care va începe procedura de desemnare.

„Nu ştim când vor avea loc procedurile pentru desemnarea şefiei Curţii de Conturi. Pot să vă spun că îmi voi face foarte serios, cum am făcut peste tot, treaba aici, la Ministerul de Interne şi în măsura în care se va ivi vreo oportunitate şi se poate ca să se ivească începerea procedurilor pentru obţinerea preşedinţiei Curţii de Conturi mă gândesc în mod foarte serios”, a declarat acesta.

Jurnaliștii l-au întrebat apoi dacă, de fapt, și-ar fi dorit mai mult funcția de președinte al Curții de Conturi decât pe cea de ministru de Interne.

“Nu. Deocamdată prefer funcţia de ministru de Interne şi am să-mi fac datoria foarte bine”, a mai precizat el.

Ioana Ciocan, propusă pentru funcția de ministru al Culturii ca independent, a primit aviz pozitiv în comisiile parlamentare de specialitate. La vot, 19 membri ai comisiilor au votat pentru, unul s-a abținut, iar trei au votat împotrivă.

Ministrul propus pentru portofoliul Educaţiei şi Cercetării, Sorin Costreie, a primit, luni, aviz favorabil din partea comisiilor parlamentare de specialitate reunite.

Costreie a declarat că punctul central pe care şi-l propune este "restabilirea încrederii în sistem" - încrederea elevilor în profesori, a profesorilor în părinţi şi a societăţii în educaţie.

"Ieri am avut o întâlnire informală în care am spus tuturor colegilor din Guvern că, dacă e să fie, noi o să mergem la toate ministerele, pentru că educaţia e în tot şi în toate. Şi educaţia nu se face doar la şcoală şi în familie, ci cred că trebuie să facem această diferenţă între educaţia formală care se face la şcoală şi cea informală din toate celelalte contexte", a afirmat el.

În opinia sa, trebuie mutat accentul de pe testare pe învăţare, pentru că acum copiii sunt învăţaţi scheme.

"În loc să li se hrănească curiozitatea naturală, şi imaginaţia şi căutarea, ei învaţă să facă bine la testele pe care le au ca să aibă succes. (...) Cred că noi acum hrănim o cultură a standardizării şi memorării şi trebuie să ne focalizăm pe ce cred eu că sunt trei lucruri foarte importante: să avem o educaţie reflexivă, să fie relevantă şi să fie inclusivă", a detaliat ministrul propus.

Potrivit lui Costreie, copiii sunt descurajaţi să aleagă calea cunoaşterii şi a educaţiei pentru a avea succes în viaţă.

El a adăugat că procesul educativ trebuie să fie "ancorat în valori".

"Pe preuniversitar trebuie să avem investiţii în educaţie timpurie, cu precădere în mediul rural (...), un program masiv şi intensiv de formare iniţială şi de lungă durată, pentru că ţinta sunt oamenii, în primul rând copiii, dar ca să ajungi la copii, să-i formezi cum trebuie, trebuie să avem profesori foarte bine pregătiţi, dedicaţi şi motivaţi. E nevoie de profesionalizarea lidershipului educaţional. Vrem să creăm un corp profesional cu accent pe managerial în care să avem lideri, directori, inspectori şi tot ce înseamnă educaţional bine formaţi şi din cadrul acesta să-i luăm pe viitorii conducători ai unităţilor şcolare", a spus ministrul propus pentru Educaţie.

Costreie a evidenţiat necesitatea unui program de susţinere şi stimulare a resursei umane, arătând că sistemul trebuie să devină atractiv pentru profesori tineri bine pregătiţi, precum şi necesitatea digitalizării.

El a menţionat că în domeniul preuniversitar doreşte "o fluidizare" a curriculumului, pentru ca elevii să poată să aleagă mai uşor rutele alternative.

În privinţa cercetării, Costreie este de părere că trebuie stabilite domenii prioritare, cum ar fi inteligenţa artificială, biotehnologii şi semiconductori, pentru a investi în ele, cu o finanţare competitivă.

Ministrul propus a menţionat şi necesitatea creşterii colaborării între universităţi, institute de cercetare şi mediul preuniversitar.

Răspunzând întrebărilor parlamentarilor, Sorin Costreie a precizat că o să facă tot ce se poate pentru ca educaţia să aibă o finanţare "cel puţin egală, dacă nu ceva mai mare" faţă de cea de acum. "Am discutat cu ministrul Finanţelor, am intrat într-o conjunctură foarte grea. (...) Îmi doresc şi o să mă bat să avem o finanţare corespunzătoare. Dacă va fi în 2027, cu atât mai bine, dacă va fi pentru 2028 cu atât mai mult. Cred că dacă acum vom avea un pic mai mult decât am avut după tăieri, va fi mai bine", a explicat el.

Sorin Costreie a arătat că susţine programele precum "Masa caldă" şi se va "lupta" pentru continuarea lor.

"Bursele nu cred că putem să le introducem cum au fost, dar ne luptăm pentru bursele sociale", a adăugat ministrul propus la Educaţie şi Cercetare.

Alexandru Nazare, propus pentru funcția de ministru al Finanțelor, a primit aviz favorabil în comisiile parlamentare, cu 33 de voturi „pentru”, șase abțineri și două voturi „împotrivă”.

Alexandru Nazare a declarat, după audierile din comisiile parlamentare, că impozitarea proprietăților la valoarea de piață nu va fi aplicată în 2027.

El a mai precizat că statul mai are de făcut plăți pentru subvențiile la energie, estimate la 5-8 miliarde de lei, potrivit ANRE.

În ceea ce privește ajutorul acordat pensionarilor, ministrul a spus că propunerea este de a proteja persoanele vulnerabile, urmând ca valoarea și modalitatea de acordare a sprijinului să fie stabilite ulterior.

Referitor la plata drepturilor restante ale magistraților, Nazare a afirmat că există un pasiv de aproximativ 13 miliarde de lei și că trebuie analizate capacitatea statului de a face aceste plăți și modalitatea în care ar putea fi achitate.

Bogdan Dumitru, propus pentru funcția de ministru delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială, a primit aviz favorabil în comisiile parlamentare, cu 47 de voturi pentru, un vot împotrivă și 14 abțineri.

În timpul audierilor, Bogdan Dumitru a declarat că programul de guvernare continuă inițiativele anterioare, despre care a spus că includ idei foarte bune, care trebuie duse mai departe.

„Programul de guvernare le continuă pe celelalte. Sunt idei foarte bune, trebuie continuate și sper să reușim măcar cu o parte dintre ele”, a afirmat acesta.

Bogdan Dumitru a mai spus că Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) va avea buget și a subliniat că esențială este colaborarea între ministere.

„Cred că statul român trebuie să își pună serios problema accesului la AI”, a adăugat el.

Ministrul delegat pentru Digitalizare și AI, Bogdan Dumitru, a întârziat la audierile din comisiile de specialitate.

Acesta a primit termen până la ora 15:30 să vină la audiere, altfel membrii comisiei au amenințat că vor pleca din sală. 

În cele din urmă, Bogdan Dumitru a ajuns la ora 15:31 și și-a cerut scuze pentru întârziere.

Bogdan Dumitru a povestit că a plecat în grabă de acasă și a uitat să își ia cravata, astfel că a fost ajutat în Parlament să și-o pună înainte de audiere. A mai spus că a fost greu să ajungă în sala de ședință, că a stat singur într-o altă sală și aștepta să vină cineva să îl ia. 

”A fost greu să ajungeți în sală?”, a fost întrebat. ”O, da”, a răspuns el. 

Comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor şi Senat, reunite, au dat luni aviz favorabil lui Daniel Zamfir pentru portofoliul de ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului.

S-au înregistrat 48 de voturi pentru, 26 împotrivă şi două abţineri.

"Situaţia economică a ţării în acest moment revendică măsuri concrete, măsuri urgente care să producă efecte rapide şi vizibile în economie. Doar simpla raportare la deficitul bugetar, cum a fost până acum, fără să avem în vedere starea reală a economiei, nu ne va permite categoric o redresare economică de care România în acest moment are atâta nevoie. Şi, da, deficitul anunţat recent a scăzut, însă, ce trebuie să ştiţi cu toţii este că deficitul comercial a ajuns la 22,4 miliarde de euro în primele opt luni ale anului. Asta înseamnă o creştere cu 1,4% faţă de momentul anului trecut, în vreme ce, îngrijorător, producţia industrială a scăzut în aceeaşi perioadă cu 3,7%", a afirmat Zamfir.

Potrivit acestuia, nu este de neglijat că datele Registrului Comerţului arată că 29.818 firme au fost dizolvate în primul trimestru al acestui an, cu 12,95% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

"E limpede, cred, pentru toată lumea, mie mi-e foarte clar, că prioritatea mandatului meu va fi relansarea economică şi, un lucru important, ea nu va rămâne doar pe hârtie, cum s-a întâmplat până acum", a transmis ministrul desemnat.

În ceea ce priveşte măsurile concrete ale programului de guvernare, o primă acţiune va fi implementarea planul de relansare economică şi reindustrializare.

"Avem la bază Ordonanţa 8/2026, cum ştiţi, care a fost aprobată, dar nu s-a implementat. Sunt acolo şapte programe canalizate pe şapte direcţii de dezvoltare şi e foarte important ca acest lucru să se întâmple, mai ales că acest program, vă repet, a fost asumat încă de anul trecut şi proiectele importante, cele şapte, sunt: competitivitatea şi produsele cu deficit comercial. Aici avem alocat 1,05 miliarde (de euro - n. r.), avem materiile prime critice şi aici o să dezvolt, că e un lucru extrem de important pe care eu îl vizez. Avem cercetarea/dezvoltarea şi tehnologiile înalte şi aici avem 1,05 miliarde. De asemenea, în industria de apărare avem 200 de milioane de euro, în investiţii regionale 500 de milioane de euro şi IMM-uri şi proiecte de minimis de 100 de milioane de euro. Ca să fie foarte limpede pentru toată lumea, sprijinul va fi oferit fie sub forma granturilor, fie sub forma creditului fiscal pe 7 ani şi, în ultimul rând, a garanţiilor şi a bonificaţiilor de dobândă", a susţinut Daniel Zamfir.

Fermierii români ar putea achiziţiona motorina utilizată în agricultură fără TVA şi fără acciză, începând din 2027, a anunţat luni ministrul propus pentru preluarea portofoliului Agriculturii, Florin Barbu, după audierile din comisiile de specialitate ale Parlamentului.

"Taxarea inversă la cereale expiră la 31 decembrie 2026 şi sigur trebuie prelungită această măsură. Complementar, în decizia Comisiei Europene, vom introduce inclusiv motorina achiziţionată de către fermierii români. Termenul şi implementarea acestui proiect va fi pentru anul 2027, privind achiziţionarea de la pompă, fără TVA şi fără acciză de către fermierii români, a motorinei utilizate în agricultură. Până pe 31 decembrie 2026 va fi finalizată modificarea deciziei Comisiei Europene, pentru că trebuie să prelungim măsura. Ştim foarte bine că atunci când am avut TVA la cereale evaziunea era foarte mare. Aşa a fost justificată şi la Comisia Europeană şi în această modificare, pe lângă taxarea inversă la cereale, vom introduce taxarea inversă şi pentru motorina utilizată de către fermierii români în agricultură", a precizat el.

Acesta a precizat că măsura ar reduce costurile fermierilor, care ar putea achiziţiona motorina fără TVA şi acciză, fără a mai fi nevoiţi să aştepte şase-şapte luni pentru rambursarea TVA, perioadă în care se împrumută de la bănci pentru a-şi finanţa achiziţiile.

"Nu vor fi întârzieri, atunci când achiziţionează motorina de la pompă, fără TVA, fermierii nu au o povară în plus. Rambursarea TVA se face la şase luni, la şapte luni. Dacă noi venim cu sprijin pentru fermierii români, de a achiziţiona această motorină fără TVA şi fără acciză, sigur vom reduce şi costurile fermierilor, pentru că ei îşi iau credite pentru a finanţa motorina la 11 lei, iar ajutorul pe care noi îl dăm ca şi rambursare de TVA la şase luni, şapte luni, acest ajutor, bineînţeles, se duce în dobânzile pe care fermierii le au la creditele pe care le contractează din sistemul bancar", a transmis Barbu.

Acesta a vorbit despre modul în care va putea fi introdusă această măsură, în contextul în care deputatul PNL, Adrian Cozma, i-a cerut să explice cum vor putea cumpăra fermierii motorina utilizată în agricultură cu 4 lei, potrivit unei declaraţii făcute anterior de Florin Barbu.

"Noi nu vorbim de 4 lei. Noi vorbim fără TVA şi fără acciză. La momentul când am făcut declaraţia, preţul era undeva la 8 lei, 9 lei. Dacă dumneavoastră faceţi un calcul foarte simplu, în care dai jos TVA 21%, dai jos acciza, sigur, cu preţul care e afişat la pompă în ziua aceea va fi achiziţionată pe parte de tichet. Scăderea va fi cu 21% şi 2,2 lei pe acciză", a mai spus ministrul propus pentru preluarea portofoliului Agriculturii.

În urmă cu câteva luni, Florin Barbu anunţa, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că fermierii ar putea cumpăra motorină cu 4-4,5 lei pe litru dacă ar fi introdus un mecanism care să le permită achiziţia directă de carburant fără acciză şi fără TVA, pe baza unor certificate speciale.

A fost scandal la audierea ministrului propus la Apărare, Radu Oprea. Deputatul PNL Alexandru Muraru i-a cerut acestuia să se retragă.

„Uitându-mă în CV-ul dumneavoastră nu pot remarca faptul ca nu aveți nicio experiență militară. Ați fi singurul minustru al Apărării din NATO fără experiență. Și mai aveți o problemă: în 2016 ați fost trimis în judecată de DIICOT pentru fraudă fiscală, dacă consultăm toți miniștrii din UE și NATO, nu sunt astfel de miniștrii. Vă cer să vă retrageți din aceasta desemnare”, i-a transmis Muraru.

La finalul audierilor, Radu Oprea a primit aviz favorabil. Au fost 21 de voturi pentru și 17 împotrivă.

Dumitru Chisăliță, ministrul propus la Energie în Guvernul Niculescu, a primit aviz pozitiv în comisiile de specialitate. Au fost 39 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 1 abținere.

La audieri, acesta a vorbit despre situația critică din Energie, bateriile de stocare și gazele din Marea Neagră.

„Episoadele de secetă vor fi dese și cât mai dese. Trebuie să analizăm folosirea cărbunelui. Centralele trebuie scoase din funcțiune doar când avem ce să pune în loc. Trebuie să ne gândim la siguranța sistemului. Trebuie accelerate capacitățile de stocare. (...) Pentru gazele din Marea Neagră există contracte anunțate public, dar sunt cantități importante care nu sunt contractate. Ele pot intra în diverse industrii din România și să producă taxe și salarii în România”, a declarat acesta.

Alexandru Stoica, ministru propus la Ministerul Dezvoltării, a primit aviz pozitiv în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Au fost 27 de voturi pentru.

Acesta a vorbit, după audieri, despre reforma administrativă, respectiv comasarea voluntară a localităţilor cu maximum 1.500 de locuitori, dar şi despre plata facturilor prin PNRR.

„A fost un aviz favorabil pentru mine, ceea ce îmi dă o maximă responsabilitate şi, bineînţeles, puterea să merg mai departe pentru ceea ce mi-am propus la Ministerul Dezvoltării. Am prezentat colegilor parlamentari priorităţile mele la minister. Şi aici vorbim despre reforma administrativă prin comasarea voluntară a localităţilor cu o populaţie cuprinsă între zero şi 1.500 de locuitori. Va fi o consultare cu cetăţenii. Vor fi anumite programe de investiţii pe aceste zone foarte importante, pentru că cetăţenii trebuie să nu simtă că vor fi lăsaţi în urmă sau, dacă se face comasare voluntară, ei vor fi uitaţi de acest lucru”, a declarat Stoica la finalul audierilor din comisiile parlamentare de specialitate.

El a precizat că a doua prioritate importantă este plata facturilor prin PNRR, prin programul naţional de investiţii "Anghel Saligny".

„După cum ştiţi, platforma investitii.mdlpa.ro a fost închisă la data de 18 septembrie. Au rămas foarte multe firme româneşti care nu au reuşit să-şi încarce facturile în sistem. Deci noi, la ora actuală, nu ştim şi nu avem un inventar despre ceea ce s-a lucrat la momentul actual şi cum o să ne închidem până la sfârşitul anului”, a explicat Stoica.

Al treilea lucru pe care îl are în vedere este pregătirea bugetului pe anul 2027.

„Aceste investiţii trebuie să continue prin programele naţionale neapărat - cele de consolidare pe risc seismic, "Anghel Saligny" şi, bineînţeles, şi PNRR, PNDL-ul care trebuie închis. (...) Timpul este foarte scurt. Vreau să începem reforma administrativă, pentru că vreau să începem cu cei mici, între zero şi 1.500 de locuitori, cu ei să pot discuta. De aici mi-au venit şi primarii, din zona aceasta, sub 1.500 de locuitori, au venit cu propunerea. Într-adevăr, şi ei şi-au dat seama de contextul actual, din punct de vedere financiar”, a spus ministrul propus al Dezvoltării.

Potrivit acestuia, comasarea voluntară este singura modalitate prin care reforma se poate face în cel mai scurt timp.

„Ca să putem să facem modificarea Constituţiei, ne trebuie cel puţin 70% din Parlament. De aceea, am zis să mergem prin comasare voluntară, prin referendum, unde trebuie să avem 30% din alegători prezenţi şi cu un răspuns pozitiv din partea dumnealor de 25%. (...) O să venim cu anumite fiscalităţi pentru cei angajaţi (din primăriile comasate - n.r.). O să facem o comisie la nivelul ministerului şi o să găsim resurse necesare. Şi aici o să discutăm inclusiv cu Ministerul Muncii, pentru că ei o să ne ajute foarte mult din fondul acela pe care îl au pentru şomaj”, a precizat Stoica. 

Ministrul propus al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, social-democratul Florin Barbu, a primit aviz pozitiv în urma audierilor.

Alexandru Stoica, propus pentru funcția de ministru al Dezvoltării, este audiat în comisiile de specialitate din Parlament. 

"Mă bucur să văd că sunt colegi de la toate partidele", a spus Stoica la începutul audierii.

Stocia are 36 de ani, este inginer de profesie și are 12 ani de experiență în administrația locală. În ultimii ani a lucrat la Ministerul Dezvoltării, unde, potrivit propriilor declarații, a administrat bugete foarte mari.

"La minister nu înseamnă doar să alocăm bani. Înseamnă să avem investiții duse la capăt, să ne putem ține angajamentele față de cetățeni", a declarat acesta.

El a subliniat că implementarea proiectelor este una dintre cele mai dificile etape și a spus că, în perioada petrecută la minister, le-a oferit primarilor sprijin pentru derularea proiectelor de investiții.

Florin Barbu, propus pentru funcția de ministru al Agriculturii, a fost audiat luni în comisiile de specialitate din Parlament.  

„Dacă voi ajunge din nou la Ministerul Agriculturii, mie nu îmi trebuie nicio zi de acomodare. Ușa este deschisă”, a spus Barbu.

El a susținut că ministerul nu consumă bani de la bugetul de stat, ci atrage fonduri de la Comisia Europeană. Potrivit acestuia, instituția funcționează doar cu 25% din bani proveniți de la bugetul de stat.

Audierea a fost marcată de un schimb de replici aprins între Florin Barbu și deputatul PNL Adrian Cozma.

Întrebat despre subvențiile pentru stuf, Barbu a precizat că legea respectivă a fost votată în Parlament și are la bază o directivă a Uniunii Europene privind paludicultura, adică cultivarea plantelor în zone umede. „Nu s-a plătit niciun leu de la minister pentru stuf”, a declarat acesta.

Într-un dialog cu Cozma, Barbu a amintit că a lucrat opt ani la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare și că s-a ocupat de sistemul de irigații. „Am mers la Comisia Europeană să le explic că apa gratuită pe infrastructura principală de irigații nu este ajutor de stat. Aceste lucruri trebuie citite, domnule Cozma, și nu vreau să vă jignesc. Aveți încredere că nu vreau să fac circ”, a declarat acesta.

Barbu a spus că, deși atât Uniunea Europeană, cât și România au fost afectate de secetă, România se află pe primul loc în UE la cultura de porumb.

„Am bătut și Franța, vom bate și Polonia. Nimeni în Uniunea Europeană nu ne va mai da jos de pe podium dacă punem la punct irigațiile”, a afirmat Florin Barbu.

Florin Barbu a avut un schimb de replici și cu reprezentantul USR.

„Sunteți la a cinea nominalizare, domnule ministru, vă întreb: Nu ați obosit? Cu ce tunuri ați venit tura asta la minister?”, a fost întrebarea adresată de reprezentantul USR. 

„Nu am obosit. Am 21 de ani de administrație și nu o să obosesc niciodată (...) Nu mai persistați în prostie. Prostia este ca betonul. Odată turnată, se va întări pentru totdeauna”, i-a răspuns Barbu reprezentantului USR. 

Au început audierile miniștrilor propuși pentru guvernul Luca Niculescu. PNL și USR vor da avize negative, iar AUR nu participă la audieri.

În aceste condiții, mare parte a avizelor ar urma să fie negative.

Avizele date de comisiile de specialitate sunt consultative. 

Mai mulți reprezentanți ai PNL în administrația centrală și locală ezită să facă un pas înapoi, așa cum le-a cerut Ilie Bolojan.

Printre cei care nu vor să demisioneze se numără Ionel Scrioșteanu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor, precum și prefecții de Călărași și Ilfov.

Prefectul județului Călărași, Valentin Deculescu, se află în prezent în concediu.

Și prefectul de Ilfov, Simona Neculae, rămâne în funcție. Numirea acesteia a fost susținută atât de PNL, cât și de PSD.

Înlocuirea prefecților nu se poate face însă rapid. Pentru schimbarea lor din funcție este nevoie de o hotărâre de guvern, adoptată într-o ședință a Executivului.

Premierul Ilie Bolojan le-a dat liberalilor un ultimatum, ca până la ora 12 să demisioneze din toate funcțiile din administrație, au declarat surse politice pentru Antena 3 CNN.

Este vorba despre secretari de stat, subsecretari, prefecți, subprefecți, etc.

Ilie Bolojan așteaptă până la ora 12.00 demisiile tuturor liberalilor numiți politic, iar cine nu o va face până atunci va fi demis de el prin decret al premierului.

Sunt voci critice în partid care susțin că nu liberalii cu funcții în administrație ar trebui să plece, ci că ar trebui să își dea demisia cei din conducerea partidului.

Președintele PNL Cluj, Alin Tișe, susține ca cei care au decis fie intrarea PNL la guvernare, fie ieșirea de la guvernare să își asume decizia și să plece.

De asemenea, sunt secretari de stat care ezită să facă un pas înapoi.

Daniel Zamfir, propus de PSD pentru Ministerul Economiei în cadrul Guvernului Luca Niculescu, a declarat luni că listarea la bursă a companiilor românești va fi excepția, nu regula.

„Da, am spus foarte clar, mai ales că eu am inițiat această lege și colegii de la PSD au susținut-o. Și în programul de guvernare ne propunem exact același lucru: să nu listăm la bursă, cel puțin până la sfârșitul anului 2027, așa cum prevede legea, participațiuni ale statului la companiile profitabile. În schimb, la societățile care sunt pe pierderi și sunt în dificultate, evident, acolo să putem să găsim investitori care să poată să dinamizeze, să pună pe roate activitatea acelor companii.

O companie poate să aibă un potențial, că despre asta este vorba. Eu doar vă repet, vorbeam în acea perioadă când am introdus acea lege, vă aduceți aminte, doamna Gheorghiu propusese să scoatem acțiuni ale companiilor statului, nu pe bursă, ci printr-un mecanism de negocieri direct, adică total netransparent, la societăți precum CEC, Hidroelectrica - adică practic la perele coroanei. Ori eu cred în continuare că sunt societăți în domeniul energiei, cum e Hidroelectrica, cum e Romgazul, care au un potențial uriaș în viitor și nu cred că ar trebui să vindem și n-o să vindem cât suntem noi la guvernare participațiunile statului la acele companii care au un potențial uriaș în viitorul foarte apropiat.”, a declarat Daniel Zamfir la Digi24.

Miniştrii propuşi în Guvernul Luca Niculescu vor fi audiaţi luni şi marţi în comisiile de specialitate din Parlament.

Luni, audierile încep la ora 12:00, fiind programate până la ora 20:00, timp în care 13 miniştri îşi vor prezenta priorităţile în comisii şi vor răspunde întrebărilor parlamentarilor. Acestea vor continua marţi, de la ora 9:00 până la ora 12:00, cu alţi 5 miniştri propuşi în Cabinetul Niculescu.

Luni, sunt chemaţi la audieri, în intervalul 12.00 - 20.00, miniştrii propuşi la Agricultură - Florin Barbu, Dezvoltare - Marcel Alexandru Stoica, Energie - Dumitru Chisăliţă, Apărare - Radu Oprea, Economie - Daniel Zamfir, Digitalizare - Bogdan Dumitru, Finanţe - Alexandru Nazare, Educaţie - Sorin Costreie, Învăţământ preuniversitar - Sorin Gabriel Ionescu, Afaceri Interne - Marian Neacşu, Transporturi - Ştefan Ovidiu Popa, Mediu - Natalia Intotero şi Cultură - Ioana Ciocan.

Marţi, audierile încep la ora 09.00 şi se încheie la ora 12.00, urmând să fie audiaţi miniştrii nominalizaţi la Justiţie - Radu Marinescu, Mihai Ghifiu - Proiecte Europene, Externe - Dan Neculăescu, Muncă - Florin Manole şi Sănătate - Alexandru Rogobete.

Fiecare ministru are alocată câte o oră pentru audieri, iar avizul comisiilor este consultativ.

Şedinţa plenului reunit al Parlamentului de învestire a noului Guvern va fi marţi, de la ora 14:00.

Premierul desemnat, Luca Niculescu, a depus joia trecută, la Parlament, lista Cabinetului pe care îl propune, acesta fiind format din 18 miniştri, dintre care doi sunt miniştri delegaţi. PSD are în Guvern 11 miniştri şi unul delegat, restul fiind independenţi.

Membrii Guvernului propus sunt:

prim-ministru - Luca Niculescu (independent)
viceprim-ministru şi ministru al Afacerilor Interne - Marian Neacşu (PSD)
ministrul Transporturilor şi Infrastructurii - Ştefan Ovidiu Popa (PSD)
ministrul Finanţelor - Alexandru Nazare (independent)
ministrul Afacerilor Externe - Sebastian-Dănuţ Neculăescu (independent)
ministrul Justiţiei - Radu Marinescu (PSD)
ministrul Apărării Naţionale - Ştefan Radu Oprea (PSD)
ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului - Daniel Cătălin Zamfir (PSD)
ministrul delegat pentru Digitalizare şi Inteligenţă Artificială - Costinel Bogdan Dumitru (independent)
ministrul Energiei - Dumitru Chisăliţă (independent)
ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Florin Ionuţ Barbu (PSD)
ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor - Natalia Elena Intotero (PSD)
ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei - Marcel Alexandru Stoica (PSD)
ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene - Alexandru Mihai Ghigiu (PSD)
ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale - Petre Florin Manole (PSD)
ministrul Sănătăţii - Alexandru Florin Rogobete (PSD)
ministrul Educaţiei şi Cercetării - Valentin Sorin Costreie (independent)
ministrul delegat pentru Învăţământ Preuniversitar - Sorin Gabriel Ionescu (PSD)
ministrul Culturii - Ioana Ruxandra Victoria Ciocan (independent)

"Mâine (n.r. - luni) şi marţi vor avea loc audierile în Parlament, urmate de votul de învestitură. Le vom aborda cu seriozitate şi cu respect faţă de cei care reprezintă cetăţenii. România are nevoie cât mai repede de un Guvern cu puteri depline", a transmis duminică premierul desemnat, Luca Niculescu.

Preşedintele Nicuşor Dan l-a desemnat pe 5 octombrie pe Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, să formeze Guvernul, în urma noilor consultări care au avut loc la Palatul Cotroceni cu partidele şi formaţiunile parlamentare.

Aceasta este a patra nominalizare de premier, după demiterea Guvernului Bolojan prin moţiune de cenzură pe data de 5 mai. Preşedintele Nicuşor Dan i-a mai desemnat să formeze Guvernul pe europarlamentarul Eugen Tomac, care a renunţat la mandat pentru că nu a avut o majoritate care să-l susţină, dar şi pe liberalii Adrian Veştea şi Siegfried Mureşan, care însă nu au trecut de votul Parlamentului.

Pentru ca un Guvern să treacă este nevoie de 233 de voturi. Potrivit Constituţiei, programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.