Guvernul Grindeanu cade. Moțiunea de cenzură a PSD a trecut. 

Update 12.40: Începe votul pe moțiunea de cenzură. Primul care a votat a fost Victor Ponta. El  a votat împotriva moţiunii, cu bilele la vedere. Liviu Dragnea i-a amintit că este cu rang de ministru: „Ești cu rang de ministru, ești nebun?”, i-a spus liderul PSD fostului premier. În sală, la dezbaterea moţiunii, au fost prezenţi 385 de parlamentari.

Update 12.35: Sorin Grindeanu a revenit la pupitru, unde a ținut să aducă lămuriri, dar și să arunce noi săgeți către Liviu Dragnea.

„Am urmărit discursul domnui Dragnea, oricine ar fi fost sau ar putea să devină premier nu are nicio șansă să-și exercite funcția. Am auzit aluzii, insinuări. Singurele lucruri clare sunt propunerile făcute mie și lui Victor Ponta în ultimele zile. Al doilea lucru, cele legate de Sistem. A jucat cineva de aici din sală tenis, a mângâiat cineva pixul ca să scape de dosare? Nu am negociat cu nimeni. Cu absolut nimeni și mai ales nu am intrat în negocieri care erau împotriva interesului național al României. Este vorba de interesul României, dincolo de un guvern sau altul”.

Update: 12.32: Liderul grupului minorităților din Camera Deputaților, Varujan Pambuccian, a declarat că acest război nu este războiul tuturor, cu atât mai puțin al minorităților și că parlamentarii grupului său vor vota cum vor dori.

Update 12.30: Traian Băsescu a declarat în plenul Parlamentului că PSD și ALDE trebuie să ia drumul opoziției. „În două minute o singură observație, PSD +ALDE s-au dovedit inapți pentru guvernare, indiferent care va fi rezultatul, drumul pe care trebuie să-l luați este în opoziție”, a susținut Traian Băsescu.

Update 12.20: Raluca Turcan a transmis un mesaj din partea PNL în plenul Parlamentului cu privire la moțiunea de cenzură. „Implicarea lui Liviu Dragnea în procesul de guvernare este toxică”, a declarat fostul lider interimar al PNL.

Update 12.25: Mai mulţi parlamentari PSD au părăsit sala de plen în timpul discursului Ralucăi Turcan. Totuşi, cea mai mare parte a aleşilor PSD şi ALDE a rămas în sală.

Update 12.20:  Doar premierul Sorin Grindeanu, ministrul Comunicaţiilor, Augustin Jianu, şi secretarul general al Guvernului, Victor Ponta, s-au aflat în banca destinată membrilor Guvernului, miercuri, în timpul dezbaterii moţiunii de cenzură.

Update 12.00: Liviu Dragnea a luat cuvântul în plenul Parlamentului.

„ Astăzi nu e o zi fericită pentru mine, mai ales după ce l-am ascultat pe domnul Grindeanu. N-am dorit să ajungem vreodată în această situaţie, cu toată încărcătura zilei de azi, cu toate discuţiile, sugestiile, lucrurile sunt foarte simple. Adoptarea moţiunii înseamnă continuarea guvernării PSD - ALDE aşa cum au vrut românii în decembrie”, a declarat liderul PSD.

„Am decis împreună că nu vom mai intra în jocuri, nici cu alte partide, nici cu alte instituții. Vom merge pe cont propriu și așa s-a întâmplat. Am câștigat cu cel mai mare scor, pentru că am jucat corect. Unii care au aruncat PSD pe tobogan, au jucat pentru PRU. Sigur, guvernarea PSD din 2012 – 2015 a fost bună. Nu neg asta. Dar nu doresc să repetăm greșelile din trecut. Puteam să ne facem că supraveghem premierul și el să se facă că guvernează. Nu puteam să fac asta. Noi toți am fost la televiziuni și am prezentat programul câștigător. Cei care vor să confiște asta spun că Liviu Dragnea este prea autoritar. Sunt autoritat pentru că am cerut să se respecte programul de guvernare?”, mai susține șeful Camerei Deputaților.

„Am crezut mult în Sorin Grindeanu și îmi asum asta. A ajuns acolo pentru că cele două partide au decis să-i acorde un vot de încredere. Aceleași partide care i-au retras sprijinul. La toate întâlnirile nocturne despre ce s-a discutat: despre funcții, dregătorii, ministere sau câteva afaceri. S-a discutat despre România, sănătate, agricultură, pensii? Categoric nu. La toate întâlnirile norcturne s-au promis lucruri irealizabile. (...) Sub conducerea mea, partidul nu va accepta nicio alianță subterană, ci o alianță cu românii”, a mai spus Liviu Dragnea.

„Câtă vreme sunt ai noștri la putere, cine să stea să facă revoluție?“, Conu Leonida.

Update: 11.53: Sorin Grindeanu și-a încheiat discursul.

Update 11.35: Sorin Grindeanu a luat cuvântul în Parlament înainte de votul moțiunii. „În ianuarie, 2017, domnul Dragnea m-a rugat să preiau funcția de premier. Primul răspuns a fost „Nu”. Prietenii mei din PSD, colegii mei care se află astăzi aici ați insistat că ar fi bine să accept pentru stabilitatea României, pentru PSD, că sunt muncitor, că am experiență în administrație și am spus Da. Am acceptat miniștrii pe care mi i-a propus Liviu Dragnea. La șase luni de atunci, Guvernul nu-și face treaba, că miniștrii nu sunt buni și totul se baza pe o analiză pe care nu a văzut-o nimeni la partid. Este făcută de un singur om”.

„Eu nu înțeleg de ce suntem azi aici. Nu înțeleg de ce acest scandal în interiroul PSD după ce am câștigat cu un scor zdrobitor. Foarte mulți dintre dvs nu înțelegeți. După șase luni, vrem să dăm jos Guvernul cu o moțiune a noastră, fără să ceară opoziția ca să ajungem iar la mâna lui Iohannis”, a mai spus Grindeanu.

„Am făcut multe campanii electorale, dar nu am avut parte de o campanie negativă pe care unele colege și colegi din PSD au făcut-o împotriva mea. Am luat decizia să nu demisionez pentru că a-și fi făcut o greșeală uriașă. Nu am demisionat pentru că PSD riscă să piardă guvernarea. În decembrie 2015 când PSD avea o majoritate parlamentară, Liviu Dragnea s-a dus cu un premier PSD și a fost respins și am avut o guvernare tehnocrată și am văzut ce s-a întâmplat. În decembrie 2016, Liviu Dragnea a vrut să fie premier pe bună dreptate și nu a putut. A propus-o pe Sevil Shhaideh, fără să consulte partidul, și Iohannis a respins-o”.

„Nu mă țin de scaun, dar nu îmi doresc să mă întorc în trecut”, a mai spus Grindeanu.

„Mi-aș fi dorit ca astăzi să fi vorbit despre altceva, să invităm opoziți să ne critice proiectele, nu să ne certăm unii cu alţii în interiorul aceluiaşi partid, nu mi-am dorit sub nicio formă asta. Ca premier îmi cer scuze că trecem prin asta (...)Această criză artificială vine în cel mai prost moment pentru România. Avem printre cele mai scăzute rate din Europa, cea mai mică inflație din UE, s-au atras investiții directe, s-au crescut salarii, pensii, cea mai importantă creștere din ultimii 10 ani”.

„România are nevoie de dezvoltare și încrederea oamenilor de afaceri. În ultimele zile, m-am întîlnit cu mulți colegi și mi-au spus că am procedat corect. vreau să-i felicit pe cei din Ardeal care au avut curajul să spună clar ce s-a întâmplat în ultimele zile. Dacă nu veți face astăzi, PSD se va duce la Cotroceni și-l va ruga frumos pe Klaus Iohannis să pună premier de la PSD. După acest vot, PSD nu se va rupe, Sorin Grindeanu rămâne în PSD. (...) Jocurile cu excluderea din partid trebuie să înceteze. Nu cred că ajută România să facem 233 de concesii”.

Update 11.20: A început ședinţa plenului Parlamentului în care se dezbate şi votează moţiunea de cenzură "România nu poate fi confiscată. Apărăm democraţia şi votul românilor". Liderul senatorilor PSD Mihai Fifor citește textul moțiunii.

Update 11.10: PNL protestează în Parlament împotriva PSD. Totodată, liderul PNL Ludovic Orban a declarat din nou că partidul său este pregătit să revină la guvernare.

Update 11.05: Victor Ponta a făcut o declarație înainte de a începe dezbaterea pe textul moțiunii. Fostul premier a anunțat că este cea mai ciudată și cea mai urâtă situație în care mă aflu de 14 ani încoace.

Update 11.04: PSD și ALDE vor vota cu bilele la vedere pentru a nu exista surprize neplăcute.

Update 11.00: Sorin Grindeanu a făcut o ultimă declarație înainte de votul moțiunii de cenzură. Acesta a declarat că a avut o întâlnire cu Liviu Dragnea care i-a cerut din nou demisia.

Update 10.32: Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, a făcut declarații, de la Palatul Parlamentului, înaintea votului moțiunii de cenzură. Firea a susținut că parlamentarii PSD Ilfov și București vor vota pentru moțiunea de cenzură.

Update 10.30: Liviu Dragnea are pregătită o listă de posibili premieri care ar putea să-i ia locul lui Sorin Grindeanu, în cazul în care moțiunea va trece. Pe această listă apar însă și nume surpriză.

Update 10.00: Parlamentarii PSD şi ALDE, în ședință înainte de dezbaterea şi votarea moţiunii de cenzură.  Parlamentarii PSD şi ALDE s-au reunit, miercuri, într-o şedinţă comună la Palatul Parlamentului, înainte ca moţiunea de cenzură să fie dezbătută şi votată de plenul reunit al celor două Camere.

La reuniune participă şi miniştri demisionari ai cabinetului Grindeanu, dar şi primarul general al Capitalei, Gabriela Firea.

Update 9.50: Sorin Grindeanu a ajuns în jurul orei 9.50 în Parlament, unde s-a dus direct în biroul lui Victor Ponta. Este o zi plină de emoții pentru premier, care află dacă mai rămâne în funcție. Astăzi, parlamentarii îi decid soarta în urma moțiunii de cenzură depusă de PSD și ALDE.

Update 9.00:   Este ziua cea mai lungă pentru Guvernul Grindeanu, dar și pentru tabăra lui Liviu Dragnea. Parlamentarii se reunesc astăzi pentru a vota moțiunea de cenzură depusă de PSD și ALDE împotriva propriului său Guvern. Cum s-au poziționat însă partidele?

Știre inițială: „Câtă vreme sunt ai noștri la putere, cine să stea să facă revoluție?“, Conu Leonida.

Moţiunea de cenzură "România nu poate fi confiscată. Apărăm democraţia şi votul românilor" urmează să fie dezbătută şi votată miercuri în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, scrie Agerpres.

Documentul a fost prezentat duminică în plenul comun de senatorul PSD Mihai Fifor. 

SONDAJ: Credeți că Guvernul Grindeanu trebuie demis?

Moţiunea de cenzură este iniţiată de parlamentarii PSD şi ALDE împotriva Guvernului condus de Sorin Grindeanu. 

Pentru a fi adoptată este nevoie de cel puţin 233 de voturi "pentru". Votul va fi secret cu bile. 

Parlamentarii PSD şi ALDE susţin în moţiunea de cenzură că doi dintre cei 27 de membri ai Guvernului, trecuţi voluntar sub comanda unui deputat, îşi împart posturi ministeriale şi lansează atacuri ridicole în toate direcţiile. 

"Dovedind dispreţ faţă de regulile democratice ale funcţionării instituţiilor statului, imaturitate şi iresponsabilitate politică, prim-ministrul şi unul dintre miniştri, în loc să respecte votul de învestitură şi încrederea acordată de Parlament, au înţeles că guvernarea se poate exercita şi în nume personal, că dispoziţiile constituţionale şi legale sunt facultative şi că pot sfida votul acordat de cetăţeni şi democraţia. Doi dintre cei 27 de membri ai Guvernului, trecuţi voluntar sub comanda unui deputat, înalt funcţionar public, îşi împart posturi ministeriale şi lansează atacuri ridicole în toate direcţiile, oferind o nedorită şi halucinantă caricaturizare a actului de guvernare. 'Guvernul' Ponta - Grindeanu - Jianu nu reuşeşte altceva decât să demonstreze că există politicieni care şi-au pierdut iremediabil busola bunului-simţ, onoarea şi demnitatea, confirmând o dată în plus justeţea deciziilor de retragere a sprijinului politic luate de conducerile PSD şi ALDE", se arată în text. 

Moţiunea de cenzură a fost depusă la Parlament după ce coaliţia de guvernare formată din PSD şi ALDE a retras sprijinul politic Guvernului Grindeanu, iar premierul a refuzat să îşi dea demisia.

Istoria moțiunilor de cenzură: doar două au trecut

La adresa guvernelor post-decembriste, au fost depuse, până în prezent, 34 de moțiuni de cenzură. Singura legislatură în care nu s-a depus nicio moțiune de cenzură a fost cea din perioada 1990-1992, scrie Agerpres.

Doar două dintre ele au fost adoptate de Parlament. La 13 octombrie 2009, moțiunea de cenzură "11 împotriva României", inițiată de PNL și UDMR și susținută de PSD, a fost adoptată de Parlament cu 254 de voturi pentru și 176 împotrivă, astfel încât Guvernul Boc I a fost demis.

A doua a fost depusă de Uniunea Social Liberală (PSD și PNL) la 18 aprilie 2012 și intitulată ''Opriți Guvernul șantajabil. Așa nu, niciodată''. A fost îndreptată împotriva Guvernului Mihai-Răzvan Ungureanu, fiind adoptată la 27 aprilie 2012. În favoarea moțiunii au fost exprimate 235 voturi, iar 9 parlamentari au votat împotrivă. Pentru adoptare, moțiunea de cenzură avea nevoie de 231 de voturi, adică jumătate plus unu din numărul total al parlamentarilor (460). Guvernul Ungureanu fusese învestit de Parlament în urmă cu 78 de zile, la 9 februarie, cu 237 de voturi pentru și două împotrivă.

Legislatura 1992-1996

Au fost depuse cinci moțiuni.

Prima, depusă la 14 martie 1993 de 122 de parlamentari, s-a referit la Strategia de reformă economico-socială a programului de guvernare. A doua, depusă la 31 august 1993 de 150 de parlamentari, s-a referit la raportul preliminar al comisiei pentru cercetarea unor cazuri de corupție. A treia moțiune de cenzură s-a referit la falimentul politicii economice a Guvernului și pierderea totală a credibilității. A fost depusă la 7 decembrie 1993 de 187 de parlamentari.

A urmat o moțiune de cenzură înregistrată la 22 iunie 1994 și semnată de 141 de deputați și senatori. S-a referit la nerespectarea Constituției, depunerea proiectului bugetului de stat pe anul 1994 cu întârziere de 7 luni. În sfârșit, cea de-a cincea o fost depusă la 13 decembrie 1994 de 164 de parlamentari care au reclamat stoparea privatizării, scăderea nivelului de trai, manifestația de protest de la Reșița.

Legislatura 1996-2000

S-au înregistrat patru moțiuni de cenzură.

Prima, depusă la 29 mai 1997, a fost semnată de 140 de deputați și senatori care au acuzat incapacitatea Guvernului Ciorbea de a guverna țara. A doua, din 5 iunie 1997, semnată de 143 de parlamentari, a vizat angajarea răspunderii Guvernului asupra Programului de măsuri privind reforma globală.

Următoarea, din 17 decembrie 1998, semnată de 143 de parlamentari, s-a referit, din nou, la incapacitatea guvernului de a guverna țara. În sfârșit, moțiunea de cenzură din 15 mai 1999, semnată de 158 de senatori și deputați, a criticat angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de lege privind accelerarea reformei.

Legislatura 2000-2004

În acest interval au fost depuse doar două moțiuni de cenzură.

Prima, la 18 decembrie 2001, semnată de 189 de senatori și deputați, s-a referit la Angajarea răspunderii Guvernului asupra Declarației de politică generală privind bilanțul primului an de guvernare. Cea de-a doua, din 27 martie 2003, afirma că ''Mafia sufocă România — Corupția Guvernului PSD sărăcește România''.

Legislatura 2004-2008

S-au înregistrat șase moțiuni de cenzură.

Prima a fost depusă la 16 iunie 2005 de 133 de parlamentari și a vizat ceea ce, în opinia semnatarilor, era dictatura și incompetența Guvernului Tăriceanu împotriva integrării europene a României. A urmat ''Anti-reforma sănătății'', moțiune semnată de 160 de parlamentari și depusă la 15 februarie 2006. Cea de-a treia a fost ''Guvernul Tăriceanu — Fapte și Minciuni'', semnată de 123 de parlamentari și depusă la 21 iunie 2006. În opinia celor 119 parlamentari care au semnat cea de a patra moțiune de cenzură, din 4 iunie 2007, ''Guvernul Tăriceanu trebuie să plece''. 

Ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților; dezbaterea Moțiunii de cenzură cu titlul ''1000 de zile de haos. Sfârșitul guvernării de dreapta''

La 24 septembrie 2007, 140 de deputați și senatori au depus moțiunea ''1000 de zile de haos. Sfârșitul guvernării de dreapta''. Ultima moțiune a legislaturii a fost ''Educația rămâne, guvernul pleacă'', semnată de 130 de parlamentari și depusă la 29 octombrie 2008.

Legislatura 2008-2012

A fost legislatura cu cele mai multe moțiuni de cenzură depuse, în număr de 11.

Prima a fost ''Marea păcăleală PDL-PSD'', semnată de 124 de parlamentari și depusă la 4 mai 2009. Cea de-a doua, ''Guvernul PDL-PSD a hotărât: Decât muncă fără rost, mai bine puțin și prost", a fost depusă la 17 septembrie 2009. 

Dezbaterea și votarea moțiunii de cenzură ''11 împotriva României'' inițiate de PNL și UDMR împotriva Guvernului Boc II, în cadrul ședinței comune a Senatului și Camerei Deputaților.

A urmat ''11 împotriva României'', la 6 octombrie 2009, prima astfel de moțiune adoptată de Parlamentul României. La 8 iunie 2010, a fost depusă moțiunea de cenzură ''Opriți genocidul social!''.

A cincea moțiune de cenzură a legislaturii s-a intitulat ''Moțiunea României majoritare, moțiune populară'', depusă la 18 octombrie 2010. O moțiune de cenzură care nici nu a mai fost dezbătută fusese depusă la 29 octombrie 2010, intitulată ''Legea Educației Naționale, o lege anti-educație și anti-românească'' și semnată de 137 de parlamentari. La 15 decembrie 2010, a fost depusă moțiunea de cenzură ''Legea privind salarizarea în anul 2011 — ultima 'țeapă' trasă românilor de guvernarea Băsescu-Udrea-Boc''.

În data de 16 decembrie 2010, a fost depusă o moțiune ce nu a mai fost votată, numită ''Legea salarizării guvernului iresponsabil''. A urmat moțiunea cu titlul ''Codul Boc — salarii mici, șomaj mare, firme falimentate", din data de 8 martie 2011. Tot în 2011, dar la 15 decembrie, a fost depusă moțiunea de cenzură ''După 22 ani, Democrația este în pericol.''

În sfârșit, la 18 aprilie 2012, a fost depusă a doua moțiunea de cenzură ce avea să fie adoptată de Parlament, intitulată ''Opriți Guvernul șantajabil. Așa nu, niciodată!'.

Legislatura 2012-2016 

Ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților în cadrul căreia s-a dezbătut moțiunea de cenzură ''Opriți Guvernul șantajabil. Așa nu, niciodată!'', inițiată de 116 deputați și senatori

În legislatura începută în 2012, au fost depuse patru astfel de moțiuni. Prima datează din 13 mai 2014 și s-a numit ''Opriți Guvernul Ponta 3 — Guvernul corupției, demagogiei și minciunii!''. A doua a fost depusă la 12 septembrie 2014, fiind intitulată ''Victor Ponta pune în pericol statul de drept! Opriți fraudarea alegerilor de către PSD!''. 

Ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților în care s-a dezbătut și votat moțiunea de cenzură inițiată de PNL, intitulată ''Alege între România și Ponta, un premier compromis. Demite-l pe Victor Ponta!''

La 5 iunie 2015, a fost înregistrată moțiunea de cenzură cu titlul ''Victor Ponta demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu e o lozincă!''. Cea de-a patra datează din 21 septembrie 2015, purtând titlul ''Alege între România și Ponta, un premier compromis. Demite-l pe Victor Ponta''.

Legislatura 2016-2020 

Premierul Sorin Grindeanu susține un discurs în cadrul ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului, în care a fost dezbătută moțiunea de cenzură inițiată de PNL și USR.

Prima moțiune de cenzură împotriva Guvernului Sorin Grindeanu a fost depusă la 1 februarie 2017, de către parlamentari PNL și USR, în contextul adoptării de către Guvern a OUG referitoare la modificările Codurilor penale. Intitulată "Guvernul Grindeanu — Guvernul sfidării naționale. Nu legalizați furtul în România", moțiunea a fost respinsă la 8 februarie, cu 161 de voturi "pentru" și 8 "împotrivă". Pentru a fi adoptată, moțiunea ar fi trebuit să întrunească cel puțin 233 de voturi.