Comercianţii care ar putea primi amenzi de la la 0,1% - 1% din cifra de afaceri totală din anul financiar anterior sancţionării, dar nu mai puţin de 10.000 lei pentru contravenţiile săvârşite de întreprinderi.
De asemenea, inspectorii ANAF vor putea verifica evoluţia preţurilor, de producător până la consumatorul final, se arată într-un comicat dat de Ministerul finanţelor.
În data de 26 aprilie, urmare a convocării de către Ministerul Finanțelor a instituțiilor implicate în elaborarea și implementarea unui proiect de ordonanță de urgență a Guvernului privind măsuri antispeculă, a avut loc la sediul Ministerului FInanțelor o întâlnire cu reprezentanți ai ANAF, Consiliul Concurenței, Ministerul Finanțelor și ANPC.
Ce propune Guvernul pentru a reduce specula
Amendă de la 0,1% - 1% din cifra de afaceri totală din anul financiar anterior sancţionării, dar nu mai puţin de 10.000 lei pentru contravenţiile săvârşite de întreprinderi.
”Notă de informare privind sarcina stabilită în sedința Executivului din data de 21 aprilie 2022. În data de 26 aprilie, urmare a convocării de către Ministerul Finanțelor a instituțiilor implicate în elaborarea și implementarea unui proiect de ordonanță de urgență a Guvernului privind măsuri antispeculă, a avut loc la sediul Ministerului FInanțelor o întâlnire cu reprezentanți ai ANAF, Consiliul Concurenței, Ministerul Finanțelor și ANPC.
Cu această ocazie, urmare a discuțiilor avute, au rezultat următoarele:
Măsurile de combatere a fenomenelor speculative pot avea caracter contravențional ori administrativ, în anumite condiții, pe perioade determinate de timp, în vederea asigurării bunei funcționalități a pieței produselor și serviciilor și a unui nivel adecvat de protecție a consumatorilor cu privire la practicile comerciale care pot aduce atingere intereselor economice ale acestora, în vederea garantării existenței unui mecanism care să asigure posibilitatea combaterii practicilor de majorare nejustificată a prețurilor din partea operatorilor economici în situații excepționale, cum ar fi starea de urgență, stare de alertă, starea de mobilizare parțială sau totală a forțelore armate, stare de război, stare de asediu sau alte situații de criză identificate explicit printr-un act normativ.
În cadrul discuțiilor a reieșit necesitatea modificării cadrului legislativ în domeniul concurenței și al protecției consumatorilor, care ar fi de natură să soluționeze aceste disfuncționalități, astfel încât Consiliul Concurenței are o serie de propuneri de modificare și completare a legislației în vigoare.
În prezent, la nivel naţional, domeniul combaterii concurenţei neloiale este reglementat de o serie de acte normative ce transpun directive europene , precum şi de Legea nr. 11/1991, act normativ revizuit anterior în două situaţii distincte, respectiv prin Legea nr. 298/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi prin OG nr. 12/2014, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei aprobată ulterior prin Legea nr. 117/2015. În ambele situaţii, cadrul de reglementare a fost consolidat, astfel încât actul normativ rezultat să includă recomandările formulate de către experţii Băncii Mondiale, mediului juridic şi economic, corespunzând principiilor Uniunii Europene. Autoritatea administrativă autonomă desemnată să gestioneze aplicarea prevederilor Legii nr. 11/1991, în limita competenţelor stabilite în cuprinsul acestui act normativ, este Consiliul Concurenţei.
In contextul pandemic actual, generat de apariţia virusului COVID – 19, activitatea economică a anumitor sectoare de interes a cunoscut la nivel naţional, o serie de transformări şi oscilaţii, care au dat naştere necesităţii reglementării cu precădere şi în regim de urgenţă, a situaţiilor în care apar frecvent decalaje semnificative de negociere și practici specifice, prin care companii mai puternice abuzează de companiile mai slabe.
Având în vedere și necesitatea asigurării bunei funcționalități a pieței produselor și serviciilor și a unui nivel adecvat de protecție a consumatorilor cu privire la practicile comerciale care pot aduce atingere intereselor economice ale acestora, în vederea garantării existenței unui mecanism care să asigure posibilitatea combaterii practicilor de majorare nejustificată a prețurilor din partea operatorilor economici în situații excepționale, cum ar fi starea de urgență, stare de alertă, starea de mobilizare parțială sau totală a forțelore armate, stare de război, stare de asediu sau alte situații de criză identificate explicit printr-un act normativ, astfel că toate acestea pot duce la o destabilizare a pieței naționale.
Ținând cont de toate aceste aspecte și luând în considerare beneficiul public generat de stabilirea unui cadru legislativ corespunzător, care să asigure certitudine juridică, de natură să crească încrederea consumatorilor, în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public general, precum şi în considerarea faptului că, în practica de soluţionare a practicilor de concurenţă neloială din ultimii şase ani, Consiliul Concurenţei a identificat o serie de aspecte ce reclamă o reglementare suplimentară, în sensul clarificării şi completării textului de lege, atât din perspectivă procedurală, cât şi din perspectiva explicitării câmpului contravenţional, se au în vedere o serie de completări şi modificări ale actualului cadru legal, al combaterii concurenţei neloiale.
Având în vedere că elementele descrise mai sus constituie împrejurări extraordinare care, în contextul prezentat, impun intervenţia legislativă urgentă, în lipsa acesteia, existând riscul afectării bunei funcționări a pieței, dar și a prelungiririi stării de incertitudine juridică cu impact negativ asupra posibilităţii de dezvoltare economică a întreprinderilor, a creşterii economice, a competitivităţii sau a capacităţii de inovare a companiilor, cu efecte negative asupra interesului public.
Astfel, este definită drept faptă de concurență neloială, practicarea unor prețuri nejustificat de mari, limitarea producției sau a vânzărilor, acumularea de mărfuri de pe piața internă în scopul creării unui deficit pe piață și revânzării lor ulterioare la un preț crescut în mod artificial în perioadele în care sunt identificate situaţii de criză, dezechilibru major între cerere şi ofertă şi disfuncţionalitate evidentă a pieţei, pentru listele de produse identificate ca fiind în situație de risc speculativ prin act normativ la nivel de hotărâre emis de Guvernul României. Autoritățile abilitate vor stabili, prin instrucţiuni, procedura rapidă pentru instrumentarea contravenției", se arată într-un comunicat de la Ministerul Finanțelor.
