George Simion, care a fost desemnat oficial candidat al partidului AUR la alegerile prezidențiale din septembrie și care își lansează candidatura în cursul acestei seri, a publicat pe site-ul personal un manifest în care cere ca România ”să rămână în stare de neutralitate”, în contextul războiului din Ucraina, țara vecină invadată de Rusia.
”Vreau să feresc România și cetățenii ei de orice conflict. Țara trebuie să rămână în stare de neutralitate și, treptat, să redevenim promotorul păcii în conflictele armate care distrug vieți nevinovate. România nu va intra în război cât timp eu sunt președintele ei”, a scris Simion în manifestul de candidat la prezidențiale.
Declarația lui Simion urmează retorica premierului ungar Viktor Urban, un apropiat al președintelui Vladimir Putin, cel care s-a opus prin toate mijloacele, în Consiliul European, acordării de sprijin financiar și militar pentru Ucraina, și care a promovat public mesajele lui Putin legate de necesitatea ca Ucraina să accepte încheierea unui acord de pace prin renunțarea la teritoriile revendicate de Kremlin.
România este membru cu drepturi depline al NATO, și, în cazul în care Alianța este implicată într-un război, s-a angajat, prin tratatul de aderare să fie solidară cu aliații.
De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina până în prezent, România s-a remarcat în interiorul Alianței prin ajutorul acordat Ucrainei, prin toate mijloacele, militare și economice.
Viktor Orban, modelul lui Simion
Ungaria, membră a Uniunii Europene și a NATO, a refuzat să ofere asistență militară Ucrainei după declanșarea invaziei pe scară largă a Rusiei din februarie 2022. Budapesta încearcă, de asemenea, să renunțe la planul pe termen lung al NATO de a ajuta Ucraina, pe care l-a catalogat drept o „misiune nebună”.
Orban, aflat la putere din 2010, și-a construit campania pentru alegerile europarlamentare pe discursul evitării unei implicări mai profunde în războiul din Ucraina, spunând că votul ar putea determina cursul războiului și păcii în Europa.
Orban a spus că capacitățile militare ale NATO le depășesc cu mult pe cele ale Ucrainei, prin urmare, este puțin probabil ca Rusia sau orice altă țară să lanseze un atac împotriva NATO.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, încearcă să ajungă la un consens cu premierul ungar, Viktor Orban, care se opune eforturilor Alianţei Nord-Atlantice de a consolida ajutorul acordat Ucrainei, relatează AFP, citată de Agerpres.
Înaintea summitului prevăzut la Washington în iulie, Stoltenberg pregăteşte un plan pentru ca NATO să joace un rol mai important în coordonarea livrărilor de arme către Kiev şi pregătirea trupelor ucrainene.
Dar Ungaria refuză, acuzând NATO că îi antrenează pe membrii alianţei "într-o conflagraţie globală".
Iar Orban, care a rămas apropiat de Rusia, doreşte să "redefinească poziţia" ţării sale pentru a preveni "orice participare la operaţiuni în afara teritoriului NATO".
"Trebuie să stăm departe de război şi vom discuta modalităţile cu secretarul general", a declarat prim-ministrul naţionalist la începutul acestei săptămâni.
Ideea este de a oferi ţării din Europa Centrală un fel de "drept de retragere", au explicat surse diplomatice.
Ungaria ar fi, de asemenea, scutită de a participa la o altă iniţiativă a lui Stoltenberg, care vizează perpetuarea ajutorului actual la un nivel minim de 40 de miliarde de euro pe an.
Viktor Orban, care blochează în mod regulat în cadrul UE ajutorul militar pentru Kiev, a devenit, de asemenea, o problemă pentru NATO, "mai ales în ultimele luni", a făcut cunoscut un diplomat sub protecţia anonimatului, pe un fundal de frustrare crescândă în rândul aliaţilor.
