"Nu poți să te uiți ca și stat doar ca spectator și să vezi că anumite companii realizează profituri pe care n-ar trebui să le realizeze într-un moment pe piață, fără ca tu să intervii". Social-democratul precizează că impozitul de 1% pentru marile companii "nu este un impozit care va rămâne a la longue în România, este considerată a fi o taxă de solidaritate pentru următorii ani de zile, până în momentul în care România trece peste această perioadă dificilă din punct de vedere economic".
Gabriel Zetea apără măsurile fiscale pentru care Guvernul Ciolacu și-a asumat răspunderea în Parlament: "Vorbim despre operatorii economici cu o cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro. S-a observat de-a lungul timpului, presa a scos de foarte multe ori în evidență, dar evidente sunt și datele de la ANAF, în care aceste mari companii din România, care-și desfășoară activitatea aici plăteau foarte puțin, în foarte multe cazuri deloc, impozit pe profit. S-a introdus o modificare de legislație, prin care s-a spus: nici o problemă, rămâne în continuare impozitul de 16% pe profit, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri. Nu este un impozit care va rămâne a la longue în România, este considerată a fi o taxă de solidaritate pentru următorii ani de zile, până în momentul în care România trece peste această perioadă dificilă din punct de vedere economic. În plus, un impozit suplimentar apare la operatorii economici din domeniul petrol și gaze, care în anii trecuți au obținut profituri excepționale, au profitat până la urmă de fluctuația prețurilor pe piețele internaționale, dar în special fluctuația prețului de aici, din România. Aceste profituri excepționale cumva trebuie taxate, este un principiu european, toate țările europene caută astfel de soluții".
Reporter: Dar dacă majorați taxele și impozitele pentru mediul de business, asta se va reflecta asupra prețului final, e o logică economică, pentru că nici un antreprenor cu un minim simț al afacerilor nu va spune: da, mă sacrific eu, de dragul statului. El urmărește profitul, cum e și normal de altfel și va transfera orice taxă suplimentară în prețul produsului sau serviciului. Asta înseamnă inflație și o scădere a consumului, în condițiile în care pe consum se bazează într-o mare măsură creșterea economică. Nu vă dați singuri cu stângul în dreptul?
Gabriel Zetea: Dar nu vorbim totuși de marea majoritate a operatorilor economici din România, vorbim doar despre cei care au obținut în primul și în primul rând profituri excepționale, societățile comerciale foarte mari, cu cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro și care pe cifre, anii trecuți, au obținut profituri foarte mari. Sigur că fiecare dintre aceștia trebuie să înțeleagă: ori nu speculează prețurile pe piață ori statul va interveni la un moment dat și va lua o parte din aceste profituri, pentru a le redistribui către cei care au nevoie. Cine sunt aceștia? Românii cu venituri mai mici, cărora le-au crescut prețurile și asta înseamnă că le-a scăzut puterea de cumpărare. Statul ori poate pune, nu știu, plafonarea adaosului comercial, pentru a nu avea profituri excepționale ori atunci va impozita profitul, pentru a redistribui acești bani. Astea sunt reguli corecte, statul este un reglementator pe piață, încearcă în acest fel statul să regleze piața, care de foarte multe ori poate să o ia razna. Nu poți să te uiți ca și stat doar ca spectator și să vezi că anumite companii realizează profituri pe care n-ar trebui să le realizeze într-un moment pe piață, fără ca tu să intervii (...).
Reporter: Dar prin aceste măsuri și prin acest tip de discurs al coaliției, faceți să pară că e ceva greșit să faci afaceri de succes în România și să obții profituri mari. Asta înseamnă de fapt o piață liberă.
Gabriel Zetea: Nu, nu. Economia românească, o economie, în general, îți oferă șansa să faci afaceri, să obții un profit legitim, dar nu un profit exagerat.
Reporter: Cine stabilește ce înseamnă un profit legitim, după ce criterii stabilești asta?
Gabriel Zetea: Păi, după istoricul pieței, te uiți în anii trecuți, în situații normale de funcționare a pieței și vezi care este marja de profit care se obține pe ramura economică și dacă ajungi să vezi un profit de trei ori, de cinci ori mai mare decât au fost anii trecuți, este evident că există un moment speculativ și un profit excepțional. Și cum s-a obținut acest profit? Păi, crescând prețurile și luând mai mulți bani de la oameni. Datoria statului în primul rând este de a proteja oamenii, de a proteja cetățenii. Și aici trebuie să intervină cu adevărat statul, nu brutal, nu pe termen lung, nu-i nevoie de reglementări pe foarte mulți ani de zile în piață, dar în aceste situații excepționale este nevoie de măsuri excepționale.
Acești operatori economici până la urmă au obținut profituri foarte mari. În momentul în care statul vine și s-a discutat cu acești operatori economici la nivelul Guvernului și Ministerului Finanțelor, au înțeles și ei că au aceste profituri foarte mari. Asta nu înseamnă că trebuie să-și crească în continuare prețurile, pentru a-și menține nivelul acesta excepțional de mare al profitului, ci au înțeles că pentru următoarea perioadă, sigur, vom vedea la momentul în care se aplică noile modificări la Codul Fiscal și cum vor implementa efectiv operatorii economici în piață noile măsuri, dar au înțeles că nu e normal să aibă aceste profituri foarte mari și ca atare nu cred că vom avea nici creșteri de dobânzi și nici creșteri de prețuri pe piața energetică, pentru că profitul pe care ei îl obțineau în mod normal oricum se obține.
Reporter: Totuși, apropo de măsurile fiscale, împărțirea poverii e profund inechitabilă, iar mediul de afaceri vede că e taxat suplimentar, în timp ce sistemul bugetar e la fel de ineficient, mare consumator de bani de la buget și fără criterii de performanță. Cu alte cuvinte, mediul privat plătește pentru excesele statului. Nu e inechitabil?
Gabriel Zetea: Aici nu pot să contrazic, pentru că și noi avem exact aceeași perspectivă. Considerăm că astăzi sistemul bugetar face mult prea multă risipă a banului public. De aceea, ați văzut un set de măsuri pe care le-a luat Guvernul, pentru a elimina această risipă, nu la nivelul maximal, de exemplu, pe care eu, ca și parlamentar, mi l-aș fi dorit. Aș fi dorit și mai multe măsuri, dar hai să numim aceste măsuri ca un mare pas important și hotărât făcut înainte de către Guvern, pentru a arăta sistemului bugetar că așa nu se mai poate (...).
Reporter: Totuși, unele măsuri fiscale intră în vigoare la începutul anului viitor, în timp ce altele vor fi aplicate anul acesta. Practic, încălcați legea care spune că trebuie să existe un termen de șase luni.
Gabriel Zetea: În ceea ce privește ajustările la Codul Fiscal, ele intră în vigoare din 1 ianuarie anul viitor, ca și măsură excepțională.
Reporter: Nu sunt șase luni.
Gabriel Zetea: Nu sunt șase luni, dar e vorba totuși de un an nou fiscal și dacă vorbim despre predictibilitate, asta-i interesează în primul rând pe antreprenori, să aibă pentru un an fiscal întreg o anumită legislație care să li se aplice, să nu se schimbe la jumătatea anului.
Reporter: E ceva neconstituțional în acest pachet?
Gabriel Zetea: Nu, din punctul nostru de vedere, nu. Am văzut și observațiile pe care le-a adus Ministerul Justiției la acest pachet de legi, ele au fost discutate, dezbătute în Guvern și marea majoritate a acestor observații au fost incluse în pachetul de legi cu care Guvernul s-a prezentat în Parlament.
Reporter: Dar dacă spuneți că nu e nimic neconstituțional în pachetul de măsuri fiscale, asta se bate cap în cap cu faptul că nu respectați acea lege care prevede un termen de șase luni. Deci o încălcare a legii există.
Gabriel Zetea: Avem și o modificare de legislație, prin care se spune că în momente excepționale, așa cum este acesta, în care se pune problema respectării angajamentelor internaționale ale României legat de deficitul bugetar, se pot lua măsuri cu efect imediat de modificare a Codului Fiscal și suntem în această situație. Trebuie să luăm măsuri, astfel încât să demonstrăm Comisiei Europene că nu o să avem un deficit exagerat, pentru a nu ni se tăia fondurile europene. Ne încadrăm în această situație 100%.
