Reforma ar trebui să pună capăt practicii adoptate de toate partidele de-a lungul timpului de a trimite în Consillile de Administraţie secretare, apropiaţi, rude sau veterani ce nu au mai prins funcţii în Guvern sau Parlament.
La Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri sunt doi grei ai politicii româneşti postdecembriste, retraşi din funcţii publice. Liberalul Radu Stroe , fost ministru de Interne, şi Ovidiu Silaghi, de la ALDE, fost ministru al Transporturilor.
Preşedinte al Consiliului de Administraţie este Cristian Păun. Profesor la ASE, acesta este şi consilierul lui Ludovic Orban pe probleme de economie.
"Chestiunea calităţii acestor consilii de administraţie este legată şi de cine este proprietarul acestor companii. Atâta vreme cât statul rămâne unic proprietar politizarea acestor consilii rămâne o problemă permanentă, pentru că, până la urmă, aceste companii aparţin Guvernului, aparţin statului. Direct sau indirect, întotdeauna, politicul va avea ceva de spus în aceste consilii de administraţie", a spus pentru Antena 3, Cristian Păun, profesor ASE
Indemnizaţiile brute ale membrilor din Consiliul de Administraţie al Fondului de Garantare depăşesc 12 mii de lei lunar.
Deşi legea prevede că un astfel de consiliu poate avea între 3 şi 7 membri, aici sunt 9.
Un alt exemplu este, Loteria Română, unde membrii în Consiliul de Administraţie sunt doi apropiaţi ai lui Ludovic Orban. Tănase Stamule a fost consilier al premierului Orbam şi este si preşedinte în Consiliul de Administraţie al IPROCHIM.
Tot în Consiliul de Administratie al Loteriei este şi Bogdan Glăvan, un alt consilier economic al lui Ludovic Orban. Acesta a fost protagonistul unui conflict cu Rareş Bogdan, chiar pe tema veniturilor pe care ajung să le câştige cei care fac parte din consilii de administraţie.
"Eu am alergat pentru PNL şi alerg pentru PNL alături de 240.000 membri, nu ca domnul Glăvan sau alţi maimuţoi să îşi ia Consiliu de Administraţie sau să spună că el a venit la guvernare ca să ia un salariu de 15000 lei", a declarat Rareş Bogdan la un post de televiziune
Prim-vicepreşedintele PNL este tranşant în legatură cu reforma acestor consilii
"Vrem să păstrăm dezideratele din piaţă atunci când protestam împotriva OUG 13, a lui Dăncilă şi Dragnea sau am fost doar nişte ipocriţi şi în realitate am vrut să înlocuim proştii lor cu proştii noştri, incompetenţii lor cu incompetenţii noştri? Nu poate un om să ocupe poziţii în 3,4,5,6,7 consilii de administraţie, el fiind pluripotent şi extraordinar. Cred că premierul trebuie susţinut. Dacă PNL nu va face asta şi nu îl va susţine pe Florin Cîţu înseamnă că nu vrea reformă. Şi eu cred că PNL vrea reformă", a spus Rareş Bogdan, prim-vicepreşedinte PNL.
Practica numirii unor apropiaţi sau oameni de partid în consilii de administraţie aparţine tuturor partidelor
Pe vremea când ALDE sprijinea Guvernul Orban, în 2019, în Consiliul de Administraţie al Loteriei a fost numit Fănică Bârlă, un apropiat al fostului primar PSD din Buzău, Constantin Boşcodeală .
Şi un apropiat al ministrului Energiei, Virgil Popescu, Iulian Boşoancă, este în două consilii de administraţie - la Electrica şi la CNAIR, deşi expertiza sa este în cu totul alt domeniu - contabilitate. Este însă membru PNL. Şi fost directorul de cabinet al ministrului Popescu.
PSD a fost şi el în centrul multor scandaluri legate de numirea unor clienţi politici în CA-uri. Răzvan Cuc a fost acuzat de liberali că şi-a pus cinci apropiaţi în Consiliul de Administraţie al CNAIR. Acelaşi ministru a protagonistul unui episod similar în 2017, când a numit la TAROM câţiva consilieri fără experinţă în domeniu.
Liderii PSD susţin că sunt şi ei de acord cu reforma
"În momentul acesta, repzentanţii în CA sunt sinecuri, sinecuri pentru secretare, pentru rude, pentru clienţi politici care nu au reuşit în alegeri şi au rămas pe drumuri. Aici nu se loveşte de opoziţia PSD, se loveşte de oligarhia internă, din partid. Nu o să poată face o refromă atâta timp cât astea sunt beneficii colaterale pentru membrii de partid. Dacă va reuşi înseamnă că e un erou al managementului", a spus Vasile Dâncu preşedintele consiliului naţional PSD.
Istoria încercărilor de a revitaliza companiile de stat este veche. În noiembrie 2011, Guvernul Boc adopta Ordonanţa privind guvernanţa corporativă. Numărul membrilor Consiliului de Administraţie putea să fie între 3 şi 7. În ciuda regulilor, în practică, multe Consilii de Administraţie au ajuns să aibă şi 9 membri.
În iunie 2019, patru liberali au propus reducerea cu doi a numărului de membri ai Consiliilor de Administraţie. Legea a fost adoptată de Senat, pe 2 octombrie, dar s-a împotmolit la Camera Deputaţilor, unde a primit un aviz de la Comisia pentru administraţie, în octombrie 2019. De atunci nu s-a mai întâmplat nimic.
Recent, premierul Florin Cîţu a declarat că vrea şi el să reducă locurile din CA-uri la cel mult 3 -5 membri.
"Este un proiect la care lucrez, prin limitarea numărului de membri în consiliile de administrație, limitarea numărului de consilii de administrație din care poți face parte și despre îndemnizații. Ne limităm la maxim 5 membri în consiliul de administrație", a spus Florin Cîţu.
În afară de anunţul făcut de la Guvern, premierul nu a dat detalii legate de momentul când îşi va pune intenţia în practică.
O altă reformă dorită de prim-ministru, cea referitoare la reducerea sporurilor bugetarilor, a murit în faşa.
Surse Antena 3 susţin ca acest lucru s-a întamplat după ce Ludovic Orban şi alţi liberali s-au împotrivit, pe motiv că strică imaginea partidului. A rămas ca sporurile să fie regândite într-o nouă lege a salarizării.
