Ger Duijzings a declarat la News FM că situaţiile din Transilvania şi Kosovo sunt extrem de diferite. "Ceea ce s-a întâmplat în Kosovo în ultimii 20 de ani s-a axat foarte mult pe violenţă extremă. Acest lucru a condus la formarea opiniei că locul albanezilor nu este printre ţările fostei Iugoslavii. În schimb, în Transilvania nu s-a întâmplat aşa ceva. Nu se pune problema să compari cele două situaţii."
Duijzings s-a referit şi la argumentul "istoric", în cazurile provinciilor cu comunităţi etnice diferite. "În situaţia de azi, e irelevant cine a fost primul într-un anumit teritoriu. Acest tip de dezbatere a fost asumat de părţile naţionaliste. Motivul ar fi că dacă demonstrezi că ai fost primul într-un anumit teritoriu, acesta îţi aparţine. Acest argument nu mai e valabil în politica actuală."
Cât priveşte relaţiile dintre Kosovo şi Albania, este probabil ca în viitorul îndepărtat cele două state să se unească, a declarat Duijzings. "În acest moment nu există o voinţă politică în cele două ţări pentru a se uni. Dar un prim pas va fi probabil făcut prin aderarea celor două state la Uniunea Europeană."
De remarcat că poziţia lui Duijzings este asemănătoare cu poziţia exprimată de preşedintele Traian Băsescu în legătură cu viitorul Republicii Moldova. Şeful statului român a declarat în mai multe rânduri că speră ca unirea dintre România şi Republica Moldova să se producă de fapt în graniţele Uniunii Europene.
Duijzings a spus că problema Kosovo este un caz special, deoarece provincia a avut acelaşi statut cu alte republici din fosta Iugoslavie, doar că nu a avut titulatura de republică. "Până acum, statutul provinciei Kosovo a fost un compromis între interesele Serbiei şi dorinţele etnicilor albanezi."
Potrivit lui Duijzings, cele două comunităţi din Kosovo, sârbii şi albanezii, sunt foarte diferite din punct de vedere cultural, dar suferinţa lor este comună din punct de vedere politic şi economice.
Între anii 2002-2004 Ger Duijzings a fost consultant la Haga, la Tribunalul Internaţional pentru Crime de Război din fosta Iugoslavie. A participat la proiectul academic de cercetare ?Ieşirea Srebenica din zona sigură a Naţiunilor Unite?, la care a luat parte între 1997-2002, la Institutul Olandez pentru Documentare de Război, din Amsterdam.
Ger Duijzings a fost numit lector în domeniul studiului culturii popoarelor sârb şi croat în 1996. A studiat antropologia Europei de Est în Olanda şi s-a specializat în problemele fostei Yugoslavii. Majoritatea cercetărilor sale se concentreză pe conflictele etnice şi pe războiul din fosta Yugoslavie.
Iulian Chifu, de la Centrul de Prevenire a Conflictelor, a declarat în a doua parte a emisiunii că ?nu există probleme majore în a explica ce s-a întâmplat în Kosovo după rezoluţia 1244. Orice analist politic ştia că în Kosovo va fi proclamată independenţa, însă există un mare semn de întrebare, în privinţa funcţionării unei republici de acest fel pentru că unele naţiuni o recunosc altele nu.? În acelaşi timp, ?este greu de spus daca Pristina poate integra în mod real comunitatea sârbilor?, a spus Iulian Chifu.
În ceea ce priveşte o asemănare a situaţiei din Kosovo cu cea din Transilvania, Iulian Chifu a spus că ?la noi există încă minţi înfierbântate care încearcă să valorifice situaţia din Kosovo pentru că ne aflăm în an electoral. Nu există, însă, un sens pentru a rupe România. La anumite puncte noi suntem chiar modele de respectare a drepturilor minorităţilor: accesul la autoritate locală nu se discută, UDMR se află la guvernare de 10 ani, în nici un caz nu există o formulă de reclamare a unui alt fel de împărţire. Tentativele de a mişca şi a face apropo-uri sunt complet de respins.?
CITIŢI ŞI: TRANSNISTRIA CERE RECUNOAŞTEREA INDEPENDENŢEI, DUPĂ MODELUL KOSOVO
Antena3.ro
