Campania pentru europarlamentare implică o provocare nouă pentru PSD şi PD-L, parteneri la guvernare. Fiecare dintre cele două partide susţine o listă proprie de candidaţi şi priveşte scrutinul din 7 iunie ca pe un barometru pentru prezidenţialele de la sfârşitul anului.
Locomotive versus ?mocăniţe? electorale
Anunţarea lui Mircea Geoană drept candidat pentru preşedinţia României odată cu lista de candidaţi PSD pentru Parlamentul European a pornit de la calculul că poate fi o locomotivă electorală. Presat de nerăbdarea baronilor locali de a avea un prezidenţiabil contra lui Traian Băsescu, Geoană a ieşit, recent în faţa presei pentru a anunţa că se bate pentru Cotroceni. Social-democraţii mizează pe vizibilitatea lui Geoană pentru a obţine mai multe voturi pentru proprii candidaţi la PE.
Liderul PSD este direct interesat de obţinerea unui rezultat cât mai bun al partidului la alegerile din 7 iunie. Plasarea PSD sub scorul PDL ar putea rescrie raporturile de forţe în coaliţia de guvernare în defavoarea social-democraţilor şi ar da impresia că liderul social-democrat porneşte cu şansa a doua în cursa pentru Cotroceni.
În tabăra PNL, membrii de partid îşi pun speranţele mai mult în noul lider, Crin Antonescu, decât în capacitatea propriilor eurocandidaţi în a cumula voturi. Lansarea candidaturii acestuia pentru Cotroceni pe data de 9 mai, odată cu lista de eurocandidaţi ar servi la promovarea unor personaje despre care electoratul nu ştie prea multe. Liberalii speră ca valul de simpatie de care se bucură Antonescu, cotat cu 32% la capitolul încredere în ultimele sondaje, să se transfere şi propriilor candidaţi.
Criza de cadre capabile să se facă vizibile şisă promoveze eficient mesajul politic, înafara propriilor lideri, reprezintă o caracteristică definitorie a partidelor politice româneşti.
Nici PDL nu face excepţie. Dacă până acum acest partid se putea baza pe aportul imaginii şi influenţei electorale a preşedintelui Traian Băsescu, anul acesta, în premieră, democrat-liberalii trebuie să se descurce mai mult prin propriile mijloace. Şeful statului va trebui să aleagă în susţinerea partidului de suflet, PDL sau a fiicei sale, Elena, care candidează ca indenedentă după demisia sa din această formaţiune politică.
Opţiunea lui Traian Băsescu este clară, fapt dovedit şi de strategia PDL, care a optat să-şi promoveze mesajul electoral prin doi apropiaţi ai Cotroceniului, prim-vicepreşedintele de partid, Teodor Stolojan şi fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, ambii candidaţi pentru un mandat de deputat european.
Obţinerea unui scor foarte bun la aceste alegeri numai prin propriile mijloace ar putea servi la ieşirea pe viitor din situaţia de dependenţa a acestui partid de sfera de influenţă prezidenţială.
Drumul PRM spre Bruxelles, pavat cu banii şi popularitatea lui Becali
În cazul PRM, ştafeta locomotivei de partid a fost cedată de liderul C.V. Tudor omului de afaceri gigi Becali. ?Tribunul? pare a se baza pe popularitatea şi valul de simpatie produs de încarcerarea patronului din Pipera pentru a feri PRM de o nouă umilinţă. Cu Becali eliberat sub control judiciar, PRM va încerca folosirea acestuia ca agent electoral în campania pentru europarlamentare, chiar dacă patronul Stelei nu va avea voie să treacă limitele administrative ale judeţului Ilfov.
Cooptarea lui Gigi Becali pe lista PRM pentru PE are în egală măsură la bază şi raţiuni de ordin financiar. După două situaţii în care n-au trecut pragul electoral, peremiştii aproape că nu mai contau pe scena politică. Infuzia de imagine şi capital ce ar putea veni din partea lui Becali ar oferi PRM gura de oxigen atât de necesară pentru a supravieţui politic. Potrivit unor surse din partid, conducerea PRM face deja calcule câţi bani vor cheltui pe afişe, pixuri, spectacole şi mititei, un lux pe care nu şi-l permiseră de ani buni, datorită lipsei acute de finanţatori.
Taxe, contribuţii şi cotizaţii, cuvinte de ordine în prag de alegeri
Obţinerea banilor necesari pentru susţinerea campaniei pentru europarlamentare reprezintă una dintre problemele pe care partidele politice au căutat să o soluţioneze prin impunerea unor cotizaţii propriilor filiale şi membri de partid.
La ultimele alegeri, atât partidele politice cât şi candidaţii au scos bani frumoşi din buzunare pentru a plăti spaţii de promovare în mass-media, concerte şi alte manifestări cultural artistice şi chiar alegători. Presa a făcut referire şi la ?taxele electorale? pe care partidele le-au cerut prorpiilor candidaţi oficial sau prin SMS-uri mai puţin ortodoxe.
Candidaţii parlamentari social-democraţii ar fi plătit către partid cel puţin 25.000 de euro, liberalii - 2.500 de euro, iar PDL-iştii 1.400 de euro, fără a se pune la socoteală sumele risipite pentru propriile campanii electorale.
La PNL nu se mai pomeneşte acum nimic despre taxa de candidatură. Dacă anul trecut, candidaţii liberali scoteau din buzunar 2500 de euro pentru efortul naţional de campanie al partidului, anul acesta, pentru alegerile europen, au fost puse la plată filialele şi membrii de partid cu funcţii. Astfel, fiecare filială liberală va avea obligaţia să contribuie la efortul electoral al partidului pentru europarlamentare cu câte 5000 de euro. Totodată, fiecare parlamentar şi membru al Biroului Politic Central al PNL vor scoate fiecare câte 400 de lei pentru a susţine partidul în acest an electoral. În privinţa cotizaţiilor eurocandidaţilor, secretarul general al partidului, Radu Stroe a explicat că, pentru fiecare, este campania sa personală, în primul rând, şi numai în al doilea rând este şi a partidului.
La PDL, dat fiind miza de imagine a acestui tur de scrutin, s-a decis să se strângă la centru câte 80.000 de lei per candidat eligibil, aproximativ 20.000 de euro, şi 30.000 de lei de filială judeţeană, echivalentul a 7.000 de euro. Sumle pot varia de la caz la caz în funcţie de postarea pe listă a candidaţiilor fiecărei organizaţii judeţene. Cei mai mulţi bani vor daţi de filialele care au candidaţi aflaţi în primele 12 locuri ale listei PDL.
Pe lângă sumele care vor fi strânse la centru pentru susţinerea efortului de campanie la nivel naţional, filialele PDL sunt dispuse să cheltuie la nivel local sume între 100.000 şi 400.000 de lei în judeţele care promovează un candidat pe unul dintre primele 12 locuri.
La PSD nu se va stabili nici un barem privind o cotizaţie specială pentru europarlamentare. Potrivit regulamentului de ordine interioară, fiecare social-democrat care ocupă o demnitate publică va plăti o cotizaţie fixă care va fi stabilită în aceste săptămâni, ne-a declarat trezorierul partidului, Aristide Roibu, el însuşi candidat la europarlamentare. Roibu a precizat că a finalizat un proiect în acest sesns care va fi supus discuţiei conducerii partidului după Paşte. Surse din PSD susţin însă că eurocandidaţilor li s-a comunicat să se pregătească să cheltuiască chiar şi 100.000 de euro în această campanie.
Consultanţii politici, la vânătoare de eurocandidaţi
Alegerile reprezintă o mană cerească pentru consultanţii politici. Pe lângă pregătirea campaniei unui partid la nivel naţional, firmele de profil se luptă pentru a acapara cât mai mulţi candidaţi la europarlamentare.
La PSD, Benenson Strategy Group, care a lucrat pentru campania preşedintelui american Barack Obama se va ocupa mai mult de strategia şi mesajul pe teme economice al partidului fiind mai puţin implicată în campania pentru europarlamentare propriu-zisă, susţin surse social-democrate. De promovarea mesajului politic în mass-media s-ar ocupa Cosmin Guşă susţin sursele citate. Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu şi Cozmin Guşă sunt parteneri în firma SOCO Dezvoltare&Management SA, înfiinţată la 5 februarie 2009, având ca obiect principal de activitate "consultanţă pentru afaceri şi management". Vântu a negat orice implicarea firmei sale în domeniul consultanţei politice. În schimb, Guşă a afirmat la un moment dat, într-un interviu acordat ziarului Gândul că, într-o campanie, "combinaţia cea mai fericită" este cea dintre consultanţii români - care să facă "strategia" - şi cei americani - care să producă "tactica".
PD-L mizează pe concursul aceloraşi consultanţi folosiţi la alegerile trecute. Profile Communication, firmă condusă de Adrian Ţibu şi apropiată de o serie de lideri ai fostului PLD şi GMP, firma lui Felix Tătaru vor contribui la campania condusă de vasile Blaga şi Gheorghe Flutur, în timp ce Sebastian Lăzăroiu a fost cooptat în echipa lui Stolojan care s-a ocupat de conceperea platformei program a partidului pentru europarlamentare.
La PNL, firma lui Dan Andronic şi cea a lui Dan Pavel, Multimedia Political Communication şi, respectiv, DDHM Strategic Consulting Group nu mai sunt în graţiile noii conducerii a partidului. Consultanţi tradiţionali ai fostului preşedinte PNL, Călin Popescu Tariceanu, cei doi nu mai contează în organizarea campaniei eurparlamentare la nivel naţional, fiind trecuţi pe lista neagră a primvicepreşedintelui Ludovic Orban, susţin surse liberale.
În prezent, PNL se află în discuţii cu mai mulţi specialişti, precum Betsy Myers, fost director executiv al campaniei electorale şi unul dintre cei mai importanţi lideri ai echipei electorale a lui Barack Obama. Myers ar fi preferata omului de afaceri Dinu Patriciu. Un cuvânt de spus în problema consultanţei politice ar putea avea şi Capital Promotion, firma soţilor Săftoiu, mai ales că Adriana Săftoiu este deputat PNL şi se ocupă de departamentul de comunicare al partidului. Firma respectivă a acordat consiliere lui Ludovic Orban, dar şi altor liberali în timpul campaniei pentru alegerile locale.
Marius Vulpe, Antena3.ro
