Potrivit BEC, campania începe vineri la ora 00:00 şi se va încheia la data de 29 noiembrie, ora 07:00. Alegerile urmează a se desfăşura în 43 de circumscripţii, incluzând cele 41 de judeţe, Municipiul Bucureşti şi circumscripţia pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, în total 315 colegii pentru Camera Deputaţilor şi 137 pentru Senat. În cazul românilor din străinătate, aceştia vor avea de ales proprii reprezentanţi la nivelul a 4 colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi două pentru Senat.
Uninominalul, noua provocare
2.965 de candidaţi, potrivit listelor finale ale BEC, dintre care 2.070 pentru Camera Deputaţilor şi 895 pentru Senat se vor arunca în cursa prinderii unui mandat în viitorul legislativ. Pentru prima oară, aspiranţii la fotoliile de parlamentar vor candida în colegii uninominale, notorietatea lor pe plan local urmând a se lua la întrecere cu lista de partid. În cursa pentru cele 137 de mandate de senatori şi 315 de deputaţi s-au înscris candidaţi din 35 de partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi 31 de independenţi. Pentru cele două Camere ale Parlamentului se vor confrunta în medie 6-7 candidaţi pe colegiu.
Dintre partidele parlamentare, Alianţa PSD-PC şi PNL au fiecare câte 452 de candidaţi, PD-L are 451 de candidaţi, UMDR ? 449, iar PRM are 441. Din partea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale participă 18 candidaţi.
Deputaţii şi senatorii se aleg în colegii uninominale prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Norma de reprezentare pentru Senat este de un senator la 160.000 de locuitori, iar în ceea ce priveşte Camera Deputaţilor, un deputat reprezintă 70.000 de locuitori. Pentru a ajunge în Parlament, partidele politice trebuie să obţină minim 5% din voturile valabil exprimate la nivelul întregii ţări, sau să aibă, potrivit pragului electoral alternativ, candidaţi câştigători în şase colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi în 3 colegii uninominale pentru Senat. În cazul alianţelor politice, la pragul electoral de 5% se adaugă 3% pentru al doilea membru al alianţei, iar pentru restul membrilor, dacă aceştia există, câte un procent, cu condiţia să nu se depăşească 10%.
Televiziune pe bani
Pe lângă efortul financiar presupus de publicitatea stradală, plimbările prin colegiul uninominal, atât de necesare contactului cu potenţialii alegători, candidaţii acestei toamne vor trebui să plătească şi dacă vor să-şi facă cunoscut mesajul şi să fie promovaţi electoral prin intermediul posturilor dec radio şi televiziune. Până acum candidaţii partidelor politice aveau repartizaţi gratuit timpi de antenă. Pe de altă parte, reflectarea campaniei electorale la posturile publice de radio şi televiziune va fi gratuită, potrivit Deciziei CNA.
Campania electorală în audiovizual se va desfăşura non-stop, în perioada 31 octombrie, ora 00:00 - 29 noiembrie, ora 07:00, o noutate faţă de precedentele alegeri fiind faptul că posturile de radio şi televiziune au voie să difuzeze emisiuni electorale în zilele de sâmbătă şi duminică. Cât despre sondajele de opinie, acestea se pot difuza până în vinerea dinaintea alegerilor.
Restricţii
Potrivit legii, candidaţii partidelor politice cât şi cei independenţi nu au voie să influenţeze alegătorii, oferindu-le bunuri alimentare sau materiale. Vor fi permise numai acele materiale promoţionale electorale de tipul pixuri, steguleţe, tricouri şi şepci, inscripţionate cu numele candidatului sau partidului care le distribuie. Nu intră în această categorie mărfurile alimentare sau mărfurile nealimentare ce depăşesc o anumită valoare. În ceea ce priveşte afişele electorale stradale, acestea pot fi amplasate doar în anumite zone, însă nu acolo unde ar încurca circulaţia sau alte activităţi. De asemenea, prefecţii şi subprefecţii nu au voie să candideze sau să participe la acţiunile din campania electorală.
Sancţiuni
Posibilele nereguli pot fi semnalate la circumscripţiile locale ale Biroului Electoral, după care, dacă este cazul, sunt sesizate instanţele de judecată. Cât priveşte mită electorală, aceasta se referă la cadourile în alimente, băuturi sau produse din tutun. Conform legii, această infracţiune se pedepseşte cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani. Experienţa alegerilor trecute au demonstrat însă că aceste prevederi sunt uneori bune numai pe hârtie. Cazurile în care micul şi berea electorală au devenit obiecte de propagandă a unui candidat s-au înmulţit în ultimii doi ani, ca şi situaţiile în care candidaţii au furat startul de campanie.
Antena3.ro
