Guvernul Orban şi-a asumat răspunderea, joi, în plenul reunit al Parlamentului, în ceea ce priveşte amânarea termenului pentru creşterea vechimii în vederea accederii magistraţilor la Institutul Naţional al Magistraturii (INM).
"Primul proiect de lege pe care Guvernul îşi angajează răspunderea este legea privind unele măsuri aplicabile în anul 2020 referitoare la concursul de admitere la INM. A trebuit să modificăm proiectul ca urmare a unor amendamente admise. (...) Dacă nu am fi luat această iniţiativă, cu siguranţă sistemul de justiţie ar fi fost grav afectat, accesul cetăţenilor la actul de justiţie ar fi fost restrâns dramatic, iar disfuncţionalităţile provocate în sistemul de justiţie ar fi afectat grav sistemul de justiţie", a spus premierul Ludovic Orban în plenul Parlamentului.
El a arătat că Guvernul a luat act de faptul că Parlamentul a adoptat prorogarea termenelor pentru pensionarea anticipată a magistraţilor şi pentru trecerea de la completele de doi judecători la cele de trei.
"Ca urmare a adoptării de către Parlamentul României a acestor modificări, au fost formulate amendamente din partea domnului deputat Ioan Cupşa şi a domnului senator Robert Cazanciuc. Am acceptat amendamentul înaintat de domnul deputat Ioan Cupşa şi partea de amendament formulată de domnul Cazanciuc prin care am scos din corpul legii cele două articole care se referă la prorogarea termenului de intrare în vigoare pentru pensionarea anticipată a magistraţilor şi pentru trecerea de la completurile de doi la completurile de trei. Am păstrat în corpul legii articolul care se referă la vechimea necesară pentru concursul de admitere la INM şi am respins amendamentul domnului senator Robert Cazanciuc", a explicat Orban.
El a arătat că articolul unic al legii are următorul cuprins: "Admiterea la INM în 2020, precum şi formarea profesională iniţială, examenul de absolvire a INM, stagiul şi examenul de capacitate al auditorilor de justiţie admişi la INM în anul 2020 se organizează şi se desfăşoară potrivit prevederilor articolelor 1-12 şi 16 din OUG 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la INM, formarea profesională iniţiată a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a INM, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi legii 317/2004 privind CSM, cu modificările ulterioare".
Totodată Guvernul și-a asumat răspunderea și asupra proiectului de lege privind reglementarea unor măsuri în domeniul transportului de persoane.
"Motivul pentru care am decis să ne angajăm răspunderea pe acest proiect de lege este acela că Ordonanţa Guvernului numărul 51, care teoretic a fost adoptată pentru a asigura punerea în practică a Regulamentului 1370, de fapt, a creat situaţii negative în domeniul transportului intrajudeţean, transformând din serviciu public de transport în serviciu comercial şi prelungind valabilitatea licenţelor şi implicit obligaţia de organizare a procedurilor competitive pentru acordarea licenţelor pe traseele din cadrul transportului intrajudeţean până în 2023. (...) La ora actuală, să ştiţi că există copii care nu se duc la şcoală din cauza faptului că nu li se mai decontează naveta şcolară. De asemenea, sunt afectate şi alte categorii vulnerabile de populaţie datorită aplicării Ordonanţei de Urgenţă 51", a explicat premierul Ludovic Orban, în plenul Parlamentului.
El a menţionat că din opt amendamente depuse la acest proiect de lege au fost acceptate două, care au fost formulate de deputatul liberal Marius Bodea.
Premierul a afirmat că unul dintre acestea prevede că "valabilitatea actualelor programe de transport judeţean şi după caz a licenţelor de traseu pentru transportul rutier contra cost de persoane prin servicii regulate la nivel judeţean se prelungeşte până la data de 30 iunie 2021". Potrivit lui Orban, al doilea amendament acceptat stipulează următoarele: "consiliile judeţene au obligaţia de a derula până la data de 1 iulie 2021 procedurile pentru încheierea contractelor de servicii publice".
Constituţia prevede la articolul 114 că Executivul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată. Dacă Guvernul nu a fost demis sau nu se depune o moţiune de cenzură, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat.
Parlamentarii au depus mai multe amendamente la iniţiativele promovate de Guvern.
De exemplu, unul dintre amendamentele USR prevede ca deficitul să fie de maximul 3 procente.
Şedinţa este condusă preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, care a anunţat că sunt prezenţi 172 de parlamentari.
Conform programului, vor fi trei şedinţe succesive.
În prima şedinţă comună, Guvernul îşi asumă răspunderea asupra proiectului de lege privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti şi a Parchetelor de pe lângă acestea în anul 2020, cea de a doua şedinţă comună vizează angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane, iar în cea de a treia şedinţă comună Guvernul îşi va asuma răspunderea pe proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020.
Constituţia prevede, la articolul 114, că Executivul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată. Dacă Guvernul nu a fost demis sau nu se depune o moţiune de cenzură, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat.
