Dosarul referendumului: Aproape 40 de persoane ale căror semnături apar în liste spun că nu au votat

Aproape 40 de persoane, martori în dosarul "Fraudă la referendum", au arătat vineri, la instanţa supremă, că deşi sunt semnăturile lor pe listele electorale, nu au votat, unii spunând că erau plecaţi din ţară, informează Mediafax. 
 

Instanţa supremă a citat pentru vineri 38 de martori din dosarul "Fraudă la referendum",  în care sunt judecaţi vicepremierul Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane.
 

Persoanele citate s-au prezentat şi au arătat, pe rând, în faţa judecătorilor că deşi semnăturile lor se regăsesc pe listele de votare, ei nu au fost prezenţi la referendumul din 29 iulie 2012. Unul dintre martori a spus că nici el şi nici soţia şi fiica lui nu au fost prezenţi la vot, însă în dreptul numelor lor sunt semnături. Acesta a spus că semnăturile nu pot fi ale lor, pentru că nu s-au prezentat la vot, soţia şi fiica lui fiind chiar plecate în Anglia.
 

Un alt martor a arătat că şi semnătura sa se regăseşte pe lista de votare verificată de procurorii anticorupţie, dar el nu a votat, fiind plecat atunci în Italia. Alţi martori au spus că au votat la referendumul din 2012, dar nu la secţiile de votare la care sunt arondaţi, ci în localităţile în care se aflau în acea zi, astfel că semnăturile lor nu trebuiau să se găsească pe listele de votare din judeţul Teleorman.
 

Liviu Dragnea nu s-a prezentat la termenul de vineri al procesului.

Instanţa îi audiază şi pe soţii Marius şi Simona Preduţ, primii condamnaţi în acest dosar, după ce şi-au recunoscut faptele.
 

Soţii Marius Marinel şi Simona Cristina Preduţ, trimişi în judecată în dosarul "Fraudă la referendum", au fost condamnaţi, în 27 ianuarie, la câte un an şi patru luni de închisoare cu suspendare.
 

Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul "Fraudă la referendum", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, şi a stabilit primul termen în 18 februarie 2014. Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis o cerere a DNA şi a preschimbat primul termen în dosarul "Fradă la referendum", stabilind ca judecarea în această cauză să înceapă cu trei luni mai devreme, respectiv în 15 noiembrie.
 

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
 

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".
 

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infrac?iuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
 

"Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor ob?inute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
 

Procurorii au mai arătat, în rechizitoriu, că Liviu Dragnea a încercat să întârzie cât mai mult trimiterea în judecată, a făcut numeroase cereri de amânare a prezentării probelor, nu a dorit ascultarea interceptărilor şi a avut o conduită "dilatorie". Aceştia precizau că pentru ceilalţi învinuiţi, prezentarea materialului de urmărire penală a durat aproximativ trei săptămâni, în timp ce, în cazul lui Dragnea, procedura a început la 18 iunie şi nu s-a încheiat până la trimiterea dosarului la instanţă.
 

"Având în vedere cronologia desfăşurării acestei activităţi de prezentare a materialului de urmărire penală, se consideră că termenul acordat pentru finalizarea acestei activităţi este unul rezonabil, astfel încât dreptul la apărare nu a fost golit de conţinut, ci a avut un caracter efectiv, conduita procesuală a învinuitului Dragnea Liviu-Nicolae fiind, în mod indiscutabil, una de tergiversare a încheierii acestei proceduri mai sus menţionate (raportat la atitudinea procesuală a celorlalţi 78 coînvinuiţi se poate face o constatare simplă, respectiv faptul că pentru toţi ceilalţi 78 de învinuiţi materialul de urmărire penală strâns în cele 84 de volume a fost prezentat acestora în aproximativ trei săptămâni, şi anume în perioada 14 mai - 4 iunie, în timp ce pentru învinuitul Dragnea Liviu-Nicolae procedura a început în ziua de 18 iunie şi nu s-a încheiat nici până în prezent, ca urmare a conduitei sale procesuale indiscutabil dilatorii)", a arătat procurorul Lucian Papici, cel care a dispus trimiterea în judecată a lui Dragnea.
 

Potrivit anchetatorilor, Dragnea a studiat volumele de urmărire penală care îl vizau în mod direct, însă, ulterior, nu a dorit să asculte interceptările telefonice.