Decizia care îl obligă pe Iohannis să nominalizeze un premier cu o majoritate conturată în Parlament

Avocatul Toni Neacșu, fost magistrat, arată că șeful statului nu are drept discreţionar asupra propunerii persoanei care să conducă Executivul și că decizia trebuie să țină cont de realitatea parlamentară, scrie Jurnalul.

Desemnarea drept candidat de premier a aceluiași premier căruia, prin moțiune de cenzură, Parlamentul i-a retras sprijinul politic ridică grave probleme de constituţionalitate, este de părere Toni Neacșu, fost judecător și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Acesta subliniază că o astfel de decizie a președintelui “cu siguranță va ajunge pe masa Curții Constituționale, sub forma unui conflict juridic de natură constituţională“.

“Premierul Orban nu a fost demis (concediat) de către o majoritate parlamentară ci, constituţional vorbind, de către Parlament. Președintele nu poate face arbitrar o propunere de premier, căci așa ar desemna-o pe liftiera de la Ministerul Muncii, ci, dacă respectă principiul loialității constituționale, acea propunere care întrunește o virtuală majoritate în Parlament”, arată Adrian Toni Neacșu.

Aplicat, Neacșu arată că există o decizie a CCR care a stabilit, deja, limitele în care președintele României poate evolua în procedura desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru.

“Nu are nicidecum un drept de opțiune arbitrar. Prin Decizia nr. 80/2014, judecătorii constituționali au stabilit, cu valoare de principiu, că președintele României, neputând avea rol de decident în această procedură, ci de arbitru și mediator între forțele politice, “are doar competența de a desemna drept candidat pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care deține majoritatea absolută a mandatelor parlamentare sau, în cazul în care nu există o asemenea majoritate, pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care poate asigura susținerea parlamentară necesară obținerii votului de încredere a Parlamentului.