România înregistrează cea mai scăzută încredere în știință și tehnologie din Uniunea Europeană, arată o analiză recentă. Ministrul Educației, Daniel David, avertizează că românii preferă să se informeze pe cont propriu, evitând instituțiile specializate, ceea ce îi expune la pseudoștiință și dezinformare. "Ne predispune la pseudoștiință și ne vulnerabilizează la conspirații și <<fakenews>>", a spus ministrul pe blogul său.
Ultimul raport european privind cunoștințele și atitudinile cetățenilor europeni față de știință și tehnologie plasează România pe ultimul loc în lista ţărilor europene. Ministrul Educaţiei, Daniel David, a afirmat că acest lucru ne vulnerabilizează la fakenews.
"Atitudinea românilor față de știință/tehnologie, în comparație cu alte țări ale Uniunii Europene, este cea mai nefavorabilă și de neîncredere, oamenii alegând să se documenteze singuri, nu prin instituții, ceea ce ne predispune la pseudoștiință și ne vulnerabilizează la conspirații și <<fakenews>>. Acest fenomen intră în relații bidirecționale cu abandonul școlar și analfabetismul funcțional prin care se amplifică reciproc, până la a deveni risc de securitate națională", a afirmat ministrul pe blogul său.
Ministrul a facilitat o serie de date importante din analiză.
"Aproximativ o treime (1/3 – 32%) din populație are o atitudine negativă față de știință și tehnologie (iar 3% nu se exprimă). Este cea mai ridicată atitudine negativă dintre țările Uniunii Europene (media UE este în jur de 17%).
Doar 50% din populație consideră că impactul științei/tehnologiei are un efect pozitiv asupra vieții. Este cea mai scăzută rată din Uniunea Europeană (media UE este în jur de 67%).
45% din populație consideră că oamenii, nu autoritățile, trebuie să caute/să-și asigure beneficiile noilor tehnologii. Este cea mai mare rată din Uniunea Europeană (media UE este în jur de 28%). Asta după mine arătând neîncredere în <<adevărul/disponibilitatea>> autorităților (deși aceasta ar trebui să fie misiunea lor) și tendința de a căuta acest <<adevăr/beneficiu>> pe cont propriu (în loc de a reforma instituțiile care nu funcționează bine).
Doar 55% din populație consideră că rezultatele științei obținute din fonduri publice trebuie prezentate public la modul gratuit (4% nu se exprimă). Este cea mai scăzută rată din Uniunea Europeană (media UE este în jur de 80%).
Doar 25% din populație consideră că descoperirile științifice-tehnologice bazate pe inteligența artificială sunt de încredere. Este cea mai scăzută încredere din Uniunea Europeană (media UE este în jur de 38%)", se arată pe blog.
Daniel David a pus încă odată accent pe importanţa regândirii sistemului educaţional din România, spunând că "regândirea modului în care facem educația formală în școală stă la baza salvării civilizației noastre".
"De aceea, regândirea modului în care facem educația formală în școală și accentuarea învățării pe tot parcursul vieții, inclusiv prin educație nonformală, stau la baza salvării civilizației noastre astăzi, când prea mulți cred că știu <<adevărul>> și nu mai au nevoie de știință. Mai mult, riscul astăzi, uitând lecțiile trecutului și ale științelor sociale, este că ne autodistrugem în condițiile în care atacăm <<sistemul>> nu pentru a-l facem mai bun în a servi oamenii, ci pentru că fiecare vrea să fie el <<șef>> sau să aibă o relație privilegiată cu <<șeful>>, deși acest lucru este imposibil", a adăugat ministrul.
Ministrul a încheiat cerându-le "celor care sunt implicați în educație și cercetare să respingă ideile false și să colaboreze pentru a aduce cunoașterea și cultura mai eficient în școli, universități și în întreaga societate", spunând că "facem asta pentru binele copiilor noștri și al țării, pentru că doar astfel îi putem proteja de informațiile greșite și le putem asigura un viitor mai bun, nu unul nesigur și plin de pericole".
