Deputatul PNL Daniel Constantin este acuzat de strategii financiare și legale care par să urmărească evitarea plății unei datorii de 250.000 de euro către Fisc. Într-un moment în care România se confruntă cu presiuni interne și externe pentru mai multă transparență și responsabilitate în rândul clasei politice, manevrele lui Daniel Constantin ies la iveală, atrăgând atenția asupra modului în care acesta a evitat până acum să își onoreze obligațiile.
Începând cu anul 2016, Daniel Constantin a fost vizat de o procedură de executare silită în urma unei datorii față de o persoană fizică, recunoscută chiar în declarațiile sale de avere. Cu toate acestea, deși poprirea asupra veniturilor sale a fost instituită, Daniel Constantin nu doar că nu a efectuat plata, dar a făcut tot posibilul să blocheze procesul. El a încercat să conteste poprirea, invocând diverse pretexte și neregularități, totul cu scopul de a amâna plata datoriei.
În plus, deputatul PNL în Parlamentul României a efectuat mai multe tranzacții care ridică mari semne de întrebare. În 2017, el a vândut casa sa din Corbeanca cu suma de 235.000 de euro, bani care nu au fost folosiți pentru a acoperi datoria sa fiscală. La fel, în 2020, și-a vândut autoturismul pentru 14.000 de euro, dar nici această sumă nu a fost folosită pentru a plăti datoria către stat. Aceste acțiuni sugerează că fostul ministru a încercat să își ascundă bunurile și veniturile, sustrăgându-le de la procedurile de executare silită.
Vorbim de încercări continue de a păcăli aplicarea legii, asociate cu un politician activ care continuă să beneficieze de funcții publice. În timp ce Daniel Constantin a reușit să evite plata datoriei de aproape 250.000 de euro timp de mai bine de șase ani, recuperările din salariul său de parlamentar sunt infime comparativ cu întreaga sumă datorată.
Nicolae Ciucă este sub presiunea tot mai mare de a face curățenie pe listele de candidați pentru alegerile parlamentare, mai ales în contextul unor cazuri precum cel al lui Daniel Constantin, care continuă să umbrească încrederea publicului în politicieni.
