Curtea Constituţională a decis, luni, că moţiunea de cenzură "11 împotriva României", iniţiată de PNL şi UDMR la adresa Guvernului nu intră în competenţele sale de analiză şi pronunţare a unei decizii. Curtea Constituţională a României a respins ca inadmisibilă sesizarea PD-L privind moţiunea de cenzură, susţinând că nu are competenţă în acest domeniu şi că atribuţiile sale sunt depăşite. Dacă moţiunea va trece, iar Guvernul va pica, trebuie să se formeze o majoritate parlamentară, care să-i propună preşedintelui Traian Băsescu un nou premier. În cazul în care o variantă de Guvern va cădea de două ori în Parlament, atunci legislativul NU va fi dizolvat. Şi asta pentru că, potrivit legii, dizolvarea Parlamentului nu mai poate avea loc cu 60 de zile înainte de alegerile prezidenţiale. În această situaţie, Guvernul Boc 2 va rămâne în picioare, însă va avea doar o funcţie administrativă.
Curtea Constituţională a examinat, luni, sesizarea grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat Liberal pentru constatarea neconstituţionalităţii moţiunii de cenzură intitulată "11 împotriva României", iniţiată de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL, UDMR şi PSD+PC.
"Controlul constituţionalităţii moţiunilor de cenzură nu intră în atribuţiile Curţii Constituţionale. Competenţa Curţii Constituţionale este reglementată limitativ, Curtea nefiind abilitată să îndeplinească alte atribuţii decât cele stabilite prin Constituţie şi prin legea sa de organizare şi funcţionare", se arată într-un comunicat CCR.
Curtea precizează că prevederile art. 146 lit. c) din Constituţie şi ale art. 11 lit.c) şi art. 27 - 28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, invocate de autorii sesizării de neconstituţionalitate în susţinerea sesizării, nu justifică exercitarea de către Curtea Constituţională a controlului constituţionalităţii moţiunilor de cenzură, deoarece textele menţionate se referă explicit la controlul asupra regulamentelor Parlamentului şi nu asupra actelor juridice de aplicare a acestora.
"Pentru aceste considerente, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a respins ca inadmisibilă sesizarea. Decizia este definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I", precizează comunicatul CCR.
În urma hotărârii anunţate de Curtea Constituţională, moţiunea de cenzură urmează să fie dezbătută şi votată în Parlament.
Pentru ca moţiunea de cenzură să fie adoptată, ar fi necesare 236 de voturi "pentru", din totalul de 471 de parlamentari. PNL, UDMR şi PSD au împreună un total de 281 deputaţi şi senatori, care, dacă ar vota în favoarea moţiunii, ar determina căderea Guvernului.
De cealaltă parte, PDL are 170 de parlamentari, iar grupul minorităţilor, care tradiţional votează în favoarea Guvernului, 18 deputaţi, ceea ce împreună înseamnă 188 de parlamentari.
Surse din PD-L declarau, înainte de pronunţarea Curţii, că membrii Executivului au luat în calcul varianta unei demisii în bloc în cazul în care această instanţă va hotărî că iniţierea moţiunii nu încalcă legea fundamentală. Democrat-liberalii au început să discute despre varianta demisiei, după ce liderii PSD şi PNL au anunţat că, după votarea moţiunii de cenzură, vor merge la Cotroceni pentru a anunţa că au o majoritate, ca bază pentru instalarea unui guvern de tehnocraţi, care să conducă până la alegeri cu sprijinul PSD - PNL - UDMR.
Cum şansele de a asigura guvernului Boc o majoritate legislativă prin racolarea a zeci de parlamentari PSD şi PNL are şanse foarte mici să se materializeze până marţi, PDL încearcă să mai tragă un tun de imagine prin eventuala demisie în bloc a propriilor miniştri înainte de votarea moţiunii.
De altfel, în cazul în care scenariul demisiei guvernului Boc va fi pus în aplicare, acest cabinet nu va părăsi imediat Palatul Victoria. În conformitate cu legea pentru organizarea şi funcţionarea guvernului, Executivul demisionar va gestiona treburile ţării încă 15 zile, răstimp în care democrat-liberalii speră să negocieze o nouă majoritate parlamentară prin aportul reprezentanţilor minorităţilor naţionale, al UDMR şi a minimum 12 deputaţi PNL şi PSD care urmează a fi racolaţi.
În paralel, după expirarea acestui termn de două săptămâni, PDL mizează şi pe concursul preşedinţiei. Astfel, Traian Băsescu ar urma să vină cu aceeaşi propunere de premier, în persoana lui Emil Boc, constituţia permiţându-i să propună primul ministru în două rânduri, dacă Parlamentul nu acceptă propunerile venite de la Cotroceni. Cum procedura este îndelungă şi anevoioasă în materie, Guvernul Boc are toate şansele să prindă organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale la cârma ţării.
Antena3.ro
