Vicepreşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, Cristina Prună, a spus marţi că taxa pe stâlp nu e o idee bună şi speră că va exista o reevaluare a acestei măsuri, astfel încât să se renunţe la ea. De asemenea, aceasta este de părere că ar trebui să se renunţe şi la mecanismul de plafonare a preţurilor la energie, anunţă Agerpres.
Deputata USR şi vicepreşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, Cristina Prună, a spus marţi că "taxa pe stâlp nu e o idee bună. Aceasta şi-a exprimat speranţa că aceasta va fi reevaluată şi scoasă din legislaţie.
"Aş vrea să mă refer un pic şi la taxa pe stâlp, care ştiu că a dat peste cap planurile de investiţii pentru investitori în acest sector. Sigur, nu cred, personal, că este o idee bună. Am mai avut acest experiment tot într-o altă guvernare social-democrată acum mulţi ani. La momentul respectiv s-a recunoscut că a fost o greşeală. Nu văd, sincer, ce plus ar aduce această taxă pe stâlp, nici măcar la bugetul de stat, pentru că de fapt aceea a fost concluzia la momentul respectiv. [...] Sper că totuşi va exista o reevaluare, astfel încât această taxă pe stâlp să fie scoasă şi să avem dezbatere aici în Parlament care să fie bazată pe nişte analize a ceea ce s-a întâmplat în trecut", a afirmat ea, la un eveniment de specialitate.
De asemenea, aceasta este de părere că ar trebui să se renunţe la mecanismul de plafonare a preţurilor la energie, măsură introdusă în urmă cu 2-3 ani, iar cererea şi oferta "să se întâlnească".
"Trebuie să ne uităm către viitor şi să avem, până la urmă, un mix energetic echilibrat, pentru că, sigur, energia regenerabilă este importantă şi, da, trebuie să o încurajăm, dar de cealaltă parte avem nevoie şi de capacităţi de producţie a energiei în bandă şi încă mai avem această oportunitate a gazului natural şi, da, sper şi eu că investiţiile care au fost începute să fie duse la bun sfârşit. Pentru ca aceste investiţii să aibă loc, evident, e nevoie de o piaţă. E nevoie ca investitorul să vină şi să înţeleagă cum îşi poate face un business plan şi cum noi, legiuitorii, să nu încurcăm prea tare lucrurile, fiind poate prea impredictibil din punctul de vedere al legislaţiei. Şi aici mă gândesc la vreo două lucruri, care încă necesită clarificare. Pe de-o parte, ce se întâmplă după iunie cu piaţa? (...) consumatorii industriali se întreabă ce se întâmplă după iunie, la ce preţuri să se aştepte? Şi până la urmă este o întrebare legitimă, pentru că, deşi foarte mulţi dintre ei au fost prevăzători şi au devenit prosumatori şi au instalat panouri fotovoltaice, ştiţi foarte bine că nu este suficientă acea producţie pentru a le satisface consumul şi atunci trebuie să se uite către piaţă. Deci, da, sper să existe cât mai multă predictibilitate, să se aşeze piaţa cât mai bine, pentru asta, evident, avem nevoie de mai multă lichiditate, avem nevoie inclusiv de traderi, avem nevoie ca acele prevederi care au fost introduse acum 2-3 ani în plină criză energetică să fie eliminate şi să lăsăm până la urmă cererea şi oferta să se întâlnească şi să avem şi mecanisme care să ofere un confort consumatorului vulnerabil de energie", a susţinut Prună.
Potrivit acesteia, Ministerul Energiei lucrează la o lege care să-i protejeze pe cei care nu îşi pot permite să plătească factura la energie, însă se pune şi problema protejării consumatorului industrial, în condiţiile în care există fluctuaţii de preţ la energie.
"Înţeleg că se lucrează la Ministerul Energiei pentru a avea o lege care să protejeze pe cei care nu îşi pot permite să plătească factura la energie. Întrebarea rămâne ce facem cu consumatorul industrial, pentru că fluctuaţii încă mai sunt de preţ? Aici, în criza energetică, noi ne-am uitat la cum am putea ajuta consumatorul industrial şi am propus un mecanism ca dacă trei luni consecutive preţul creşte foarte, foarte mult, aşa cum s-a întâmplat în 2021, chiar cu, nu ştiu, 30 - 50% de la o lună la alta, să existe o posibilitate ca acest consumator să-şi poată deduce din taxele pe care le datorează către bugetul de stat o parte din costul energiei. Dar, încă o dată, în cazuri excepţionale, astfel încât să existe o plasă de siguranţă. Inclusiv pentru consumatorul industrial, statul să nu mai intervină şi să scrie cu pixul pe hârtie un preţ care de multe ori n-are nicio legătură cu preţul pe care piaţa l-ar da prin mecanisme de piaţă. Deci, da, ştiu că se lucrează, am avut această discuţie şi la finalul anului trecut pe programul de guvernare - chiar dacă sunt un parlamentar de opoziţie, la momentul respectiv am contribuit la programul de guvernare pe zona de energie, l-am armonizat destul de bine - şi sper eu ca trecerea către piaţa liberă să fie una care să nu mai creeze panică, să nu mai există acea frică, mai ales din zona politicului, că viaţa este ceva rău în zona de energie. Ştiţi foarte bine că nu este aşa, a funcţionat la un moment dat", a transmis deputatul.
Cristina Prună a admis că sunt şi momente de criză când statul ar trebui să intervină, dar ideal ar fi "nu prea mult, astfel încât să nu mai fim singura ţară din Uniunea Europeană care intervine de maniera aceasta, ci până la urmă ajutorul din partea statului să fie punctual şi apoi să existe nişte mecanisme automate care intră în vigoare în momentul în care avem momente de criză".
O mie de reprezentanţi ai companiilor de producţie, dezvoltare şi investiţii în energie solară participă, la Bucureşti, pe 18 şi 19 martie, la Solar Energy Bucharest Summit, expoziţie tehnologică şi de business dedicată industriei solare, domeniu în care se estimează că investiţiile vor ajunge la 2.5 miliarde de euro până în 2030.
Potrivit unui comunicat al organizatorilor evenimentului, Solar Energy Bucharest Summit se desfăşoară sub Înaltul Patronaj al Ministerului Energiei, iar expoziţia va da prilejul unui maraton de discuţii susţinute de 40 de speakeri, desfăşurat pe parcursul celor două zile.
