În opinia europarlamentarului democrat-liberal, în prezent se impune reformarea constituţională într-un cadru mai larg care să coreleze şi dreptul la muncă cu cel la vot.
"Dacă un tânăr poate munci legal de la 16 ani, de ce n-ar putea el şi vota de la aceeaşi vârstă?", susţine Preda într-o postare pe blogul personal. El atrage atenţia că un tânăr care munceşte devine şi plătitor de taxe şi impozite, situaţie care l-ar îndreptăţi să benfeicize şi de dreptul de a decide cine să-l reprezinte politic.
Preda invocă atât tendinţa europeană, dar şi istorică a României de coborâre a acestui prag de vârstă pentru exercitarea dreptului de vot. Dacă la nivel european, Austria a redus pragul la 16 ani pentru alegerile europene, iar în Franţa tema se află în dezbatere, la nivel naţional o trecere în revistă a evoluţiei acestui domeniu ar îndreptăţi propunerea democrat-liberalului: în 1831, când s-a folosit pentru prima dată procedura electorală în Ţara Românească, votau toţi cei care aveau 25 de ani, ca în perioada interbelică să se voteze de la 21 de ani la Cameră şi de la 40 la Senat. Regele Carol al II-lea a ridicat pragul de vârstă la 30 de ani, pentru ca în timpul comunismului să se revină la limita de 20, ulterior să fi coborâtă la 18 ani.
Cum actualele prevederi ale Constituţiei stipulează vârsta de 18 ani ca limită de vârstă pentru exercitarea dreptului de vot, Preda crede că subiectul trebuie abordat în contextul mai larg al reformei constituţionale.
Marius Vulpe, Antena3.ro
