Crin Antonescu: Ce facem dacă rușii cer dezactivarea scutului de la Deveselu și americanii acceptă?

Radu Tudor: „Ce faceți să vă implicați în lupta împotriva naționalismului acesta nostalgic, amestecat cu un fundamentalism religios deviant și cu extremisme de tip legionar care se manifestă în societatea românească?”

Crin Antonescu: „Cred că cea mai bună cale pentru a ne apăra de aceste fenomene deviante, de aceste forme extremiste, de a ne apăra democrația, e să restabilim noi înșine, democrați, raționali, cu discernământ, ceea ce a fost neglijat, și anume valorile identitare, valorile religioase, respectul pentru ele, și nu impunerea lor cuiva, valorile tradiționale. Ăsta e cel mai bun loc, pentru că întotdeauna extremismul se extinde pe un spațiu lăsat liber. Cred că azi vorbim cam pe nepusă masă. Acum cinci ani nu aveam această problemă, dar azi vorbim pentru că și partidele tradiționale au neglijat această latură și discursul public a neglijat-o, deci ne putem cel mai bine apăra de extremism vorbind într-un mod democratic, legitimat istoric, despre valorile naționale, religioase, valorile istoriei României.

Pe de altă parte, împotriva amenințărilor la libertate, la democrație, te aperi și cu forța, adică nu poți fi tolerant cu intoleranța la nesfârșit. Trebuie să fii tolerant atât cât intoleranța nu-ți amenință existența ca societate liberă.”

Radu Tudor: „Dacă veți deveni președinte și va fi pace în Ucraina, veți accepta ca România să trimită trupele de menținere a acestei păci?”

Crin Antonescu: „Nu, atât cât depinde de mine nu. Nu avem suficiente trupe, suntem și vecini și în general aceste trupe se aduc din altă parte.”

Radu Tudor: „Trebuie sprijinită Ucraina în continuare de România?”

Crin Antonescu: „Dacă se încheie o pace cât mai repede nu văd de ce discutăm de sprijin militar în continuare. Cred că Ucraina are o armată mult mai puternică decât a noastră la capătul acestui război. Ucraina trebuie sprijinită în efortul de reconstrucție și suntem interesați, disponibili și noi. Trebuie sprijinită politic, în eforturile ei de apropiere de structurile occidentale. Trebuie sprijinită, dar militar, economic, nu văd de ce am face-o și cum am putea.”

Radu Tudor: „Are Klaus Iohannis principala responsabilitate pentru faptul că România nu a văzut războiul hibrid al Rusiei în 2024?”

Crin Antonescu: „E greu să spun pentru ce un președinte în exercițiu nu are responsabilitatea principală. Președintele e responsabil cam de orice, chiar dacă nu e în atribuțiile lui directe, cu atât mai mult în acest caz. Cred că este nu singurul, dar primul responsabil.”

Radu Tudor: „Se împlinesc 35 de ani de când a fost înființat SRI. Cum era în 1990 și cum e în 2025?”

Crin Antonescu: „Mi-e greu, nu am studiat anume. Nu am simțit-o pe pielea mea. Am văzut cum cad unii, dar nu am avut niciodată o tangență, un impediment, o sugestie din partea cuiva din vreun serviciu secret, dar cred că viitorul acestor instituții ține și de un efort rapid de adaptare, pentru că toate amenințările care au sporit și nu par a se liniști în viitor trebuie să primească un răspuns pe măsură, deci un efort de adaptare, capacitatea de luptă a acestui serviciu pentru a apăra ce e de apărat și să se elimine cât de repede se poate suspiciunile că se amestecă în jocul politic.”

Radu Tudor: „Dacă veți deveni președintele României, veți reintroduce serviciul militar obligatoriu?”

Crin Antonescu: „Categoric nu, dar voi întări Armata României. Voi cere Guvernului să crească până la 3% cheltuielile pentru apărare. Voi dori ca România să participe activ la acest sistem de reașezare a sistemului de securitate european în interiorul NATO.”

Radu Tudor: „Dacă ajungeți președintele României veți cere o întâlnire cu Donald Trump?”

Crin Antonescu: „Categoric. Prima vizită ar fi în SUA, pentru că acolo relația pare puțin pusă în paranteză. Asta mi se pare urgent. Aceste lucruri nu se exclud, destinul UE, acționariatul nostru în UE, cu parteneriatul strategic. În UE lucrurile sunt clare. Bolojan a fost la summit-uri, suntem în circuit. Lucrurile ușor gripate sunt pe direcția Washington.”

Radu Tudor: „Ce se întâmplă dacă în urma negocierilor dintre SUA și Rusia, concesiile făcute Moscovei presupun o apropiere a Rusiei de gurile Dunării?”

Crin Antonescu: „Sunt din ce în ce mai timid în a face evaluări asupra pozițiilor americane, pentru că ele au fost spectaculoase în anumite privințe, și nu tocmai plăcute. Nu cred că Donald Trump va ceda în practică atât de mult rușilor pe cât poate ei speră acum, dar dacă totuși Rusia se apropie, cred că în raport cu ea, trebuie să ai asigurată o maximă securitate. Trebuie să ai o relație cât mai normală cu un asemenea vecin. Nu avem cum să acceptăm vreodată, să-i treacă cuiva prin cap să facă o Yaltă 2, pe spinarea noasră. Dacă se înțeleg peste capul nostru, totuși, deși nu cred, noi trebuie să facem tot ce se poate pentru a ne defini soarta. Suntem membri în UE, nu cred că poate pătrunde cineva cu forța peste noi, și suntem membri NATO, deci nu putem fi ținta unui atac militar.”

Radu Tudor: „Un NATO european fără SUA poate rezista în fața Rusiei?”

Crin Antonescu: „Sper să nu încercăm să vedem. Nu cred că ar trebui să fim atât de panicați. Ar fi ceva inacceptabil. Dar mai sunt și alte forțe militare: Turcia, Franța, Marea Britanie. Cred că va crește gradul de solidaritate al statelor UE. Sigur că durează până când noi am construi o structură militară suficient de puternică.”

Radu Tudor, jurnalist Antena 3 CNN: „Ce se întâmplă dacă SUA își retrag trupele din România?”

Crin Antonescu: „Am văzut că se spune că domnul Vance vorbește pe un ton mai nu știu cum despre Europa. Indiferent ce va face administrația americană, Europa e la un moment de bilanț, trebuie să cheltuim mai mult. Ce facem noi dacă în aceste negocieri rușii cer dezactivarea scutului de la Deveselu? Rușii ar vrea asta, au vrut-o și înainte de război. Dar ce facem dacă americanii acceptă? Trebuie să găsim formule alternative pentru întărirea securității pe flancul estic.”

Radu Tudor, jurnalist Antena 3 CNN: „Dacă acest lucru se întâmplă, cine ar putea compensa?”

Crin Antonescu: „Franța și Marea Britanie, pentru că sunt marile puteri militare și singurele puteri nucleare din acest areal. De asemenea, Polonia și Turcia. Relația cu aceste țări poate face un triunghi de securitate.”

Crin Antonescu a fost întrebat și dacă este o criză a politicii externe românești.

„E o criză a relațiilor între Europa occidentală și SUA. E o criză de creștere, de schimbare, instalarea și primii pași ai administrației Trump au un caracter aproape revoluționar. Există o situație de neclaritate în interiorul UE, România este parte din această situație. Asta se întâlnește cu provizoratul din România. Să fie limpede că până nu vom avea președinte ales, nu vom putea încheia acest ciclu electoral și nu vom putea fi în deplinătatea forțelor interlocutor la masa tuturor acestor discuții.

Președintele interimar a fost primit peste tot și și-a făcut datoria chiar într-o situație foarte grea. Nu e vina lui că este președinte interimar doar, dar e limpede că pentru americani government nu înseamnă doar guvern, pentru ei înseamnă în primul rând președinte. Orice discuție pe durată, pe perspectivă, pe temele mari, se va purta cu președintele în funcție.

Noi avem un parteneriat strategic cu SUA, trebuie să mizăm în continuare pe acest parteneriat, fără să uităm că nu suntem între UE și SUA, ci suntem în UE, parte a UE și suntem în cel mai înalt grad interesați și bilateral și ca membri ai UE de relația Europa Occidentală-SUA. Eu sunt european, pro-american și se poate”, a mai spus Antonescu.

„Nu am apucat să discut cu premierul. Am fost plecat. Am văzut destule lucruri pe care nici nu le-am înțeles prea bine. Nimeni altul nu este mai autorizat să facă o apreciere despre un membru al propriului cabinet decât premierul. Nu am nimic de comentat. Pot spune doar că simțeam mai mult nevoia unei prezențe a ministrului de Externe în comunicare publică. Acum se și leagă lucrurile. Domnul Hurezeanu nu e vinovat de tăcerile domnului Iohannis, dar se adună o perioadă foarte complicată de agendă internațională. România are o poziție nesigură în toată această istorie și probabil că premierul aștepta o prezență mai pregnantă, mai aplicată a ministrului de Externe. E important cine e succesorul, pentru că dacă se fac schimbări se fac ca să fie mai bine. Dacă premierul a vorbit despre asta în public înseamnă că are un plan”, a spus Crin Antonescu despre posibila schimbare a lui Emil Hurezeanu, din funcția de ministru de Externe.

„Nu știu, nu cred că e esențial cât de sus sau jos suntem acum. Suntem bine cum suntem. Jumătate dintre alegători nu s-au hotărât, scorurile de acum sunt aproape nesemnificative. Consider această campanie pornind de la 0 și în tot acest timp din precampanie fiecare a spus câte ceva. Campania e între mine și cetățenii români, partidele mă susțin, responsabilitatea și campania sunt ale mele, votul este al românilor. Campania mea merge suficient de bine, dacă luăm în considerare toate premisele. 

Partidele sunt obosite, s-a interpretat ca un peiorativ, dar e o constatare. A existat și un șoc după alegerile prezidențiale anulate. Partidele vor veni din urmă, se vor mobiliza, nu am ce să le reproșez și la momentul sosirii sper să fim toți acolo, pe poziția câștigătoare”, a explicat Crin Antonescu, întrebat de ce nu ocupă o poziție mai bună în cele mai recente sondaje.

„Poate fi un adverb, indică o direcție, un verb, o comandă militară, „înainte”. România a reușit în acești 35 de ani câteva lucruri clare, pe care trebuie să le păstreze și să le continue. România trebuie să meargă pe acest drum pe care se află, mai bine, mai repede, mai eficient, dar înainte. Sunt și forțe care vor să o ducă înapoi sau în altă parte, dar pentru mine și cei care mă susțin există doar „România înainte” pentru că asta e direcția bună și se poate”, a epxlicat Crin Antonescu, întrebat ce înseamnă sloganul „România înainte”.