Când ar putea România să intre în Schengen terestru. Ultimul mesaj din Austria e un semnal
Publicat acum 10 minute
UDMR a mai avut în subordine aceste ministere în timpul guvernului condus de Emil Boc, iar în fruntea acestora s-au aflat personaje controversate.
Ministerul Sănătăţii a fost de departe portofoliul UDMR care a provocat cele mai multe controverse. Ministrul Cseke Attila, numit în funcţie odată cu învestirea Guvernului Boc 2 în decembrie 2009, a fost cel care a introdus sistemul de coplată în spitale şi la medicii de familie. În plus, prin decizia lui Cseke Attila 67 de spitale din întreaga ţară au fost închise pe motiv că acestea sunt ineficiente.
În august 2011, ministrul a renunţat la funcţie, nemulţumit de banii alocaţi pentru bugetul Sănătăţii. Acesta a fost înlocuit de Ladislau Ritli, care a ales să încheie jurământul de la Cotroceni în limba maghiară.
Ladislau Ritli a devenit celebru înainte de a ajunge ministru. În 2002 a fost demis din functia de sef al Directiei de Sanatate Publica Bihor dupa scandalul deceselor celor 20 de nou nascuti la Maternitatea Oradea. Mandatul său la conducerea Ministerului Sănătăţii a durat până la căderea Guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu, succesorul lui Emil Boc.
Un alt ministru controversat a fost Laszlo Borbely, numit în decembrie 2009 în fruntea portofoliului de la Mediu, pe care l-a părăsit în aprilie 2012 din cauza problemelor cu legea.
Laszlo Borbely era cercetat pentru două infracţiuni de trafic de influenţă şi pentru fals în declaraţii. Anul acesta a scăpat de dosar după ce parlamentarii au respins cererea procurorilor de începere a urmăririi penale.
Controverse au aparut şi la ministerul Culturii, condus de preşedintele actual al UDMR, Kelemen Hunor. Deşi în 2010 acesta se declarase împotriva proiectului minier de la Rosia Montana, în iulie 2011 a semnat avizul de descărcare arheologică, acelaşi care în 2004 a fost anulat de Curtea de Apel din Braşov.
Garnitura de membri ai Guvernului a fost completată în ultimii ani, din partea UDMR, de vicepremierul Marko Bela, fost preşedinte al Uniunii.
