Secretarul Comisiei de la Veneţia, Thomas Markert, a declarat că decizia finală în procedura de suspendare a preşedintelui ar trebui să revină Curţii Constituţionale (CCR), nu poporului sau Parlamentului, având în vedere că motivarea suspendării este încălcarea Constituţiei de către şeful statului.
"Ceea ne-a frapat în evenimentele de anul trecut a fost că procedura internă din România e contradictorie. Pe de o parte, motivarea suspendării o reprezintă încălcarea Constituţiei, care este o chestiune juridică, dar decidentul final în această chestiune nu este o instanţă juridică, ci cetăţenii, care evident că votează raportat la criteriile politice, nu la cele legale. Dacă vreţi cu adevărat să aveţi o procedură de suspendare a preşedintelui pentru încălcarea Constituţiei, ar trebui în mod logic ca decizia să fie luată de la Parlament şi dată Curţii Constituţionale, care ar trebui să aibă şi ultimul cuvânt de spus privind demiterea", a spus Markert, miercuri, la Palatul Parlamentului, potrivit Mediafax.
El a arătat că este "neobişnuită" şi "nemaiîntâlnită" în Europa procedura din România care mută decizia finală în demiterea preşedintelui în responsabilitatea poporului, o procedură similară mai fiind întâlnită numai în Litunia.
"Chiar aveţi nevoie de o procedură pentru demiterea preşedintelui în afara motivaţiei privind încălcarea Constituţiei? Cred că acest lucru nu cadrează nici cu un sistem constituţional parlamentar pentru că preşedintele ar trebui să fie în acest caz un factor de stabilitate şi nu ar trebui să devină parte a luptei politice. Aşa că poate veţi modifica această recurgere la popor pentru referendumul de demitere a preşedintelui", a mai spus oficialul Comisiei de la Veneţia.
În Opinia prezentată în decembrie privind criza politică din România din vara anului 2012 şi prin care au fost făcute recomandări referitoare la unele puncte din Constituţie care ar trebui clarificate, Comisia de la Veneţia a exprimat un punct de vedere asemănător cu afirmaţia lui Markert.
"Procedura privind suspendarea preşedintelui face confuzie între responsabilitatea politică şi cea juridică. Are tendinţa să îl facă pe preşedintele responsabil politic în faţa Parlamentului şi electoratului, deşi motivele pentru o demitere sunt formulate într-o manieră care invocă responsabilitatea legală. Rolul Curţii Constituţionale în această procedură este de asemenea mai degrabă neclar. Dacă este menţinută, procedura de la Art. 95 privind suspendarea preşedintelui, ar trebui transformată în mod clar privind responsabilitatea legală, iniţiată de Parlament şi decisă de o curte de judecată", se arată în Opinia Comisiei de la Veneţia.
La Art.95 din actuala Constituţie se arată că suspendarea din funcţie a preşedintelui României poate fi decisă, "în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei", de către Cameră şi Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii parlamentarilor, după consultarea Curţii Constituţionale, iar apoi se organizează un referendum pentru demiterea preşedintelui în cel mult 30 de zile.
În baza acestor prevederi constituţionale, preşedintele Traian Băsescu a fost suspendat din funcţie de două ori, în 2007 şi 2012.
