Ce vor străinii care trăiesc în România de la viitorul președinte: Să fie lider, nu dictator

Străinii iubesc România. În ultimii 10 ani, pentru aproape 1 milion de străini, ţara noastră a devenit „acasă''. Fie că vorbim despre americani, francezi, belgieni sau nemţi, tara noastră este fără doar şi poate locul în care se simt împliniţi. În reportajul realizat de Maria Linda și Liviu Dochiţa ei au explicat cum văd viitorul politic al României, ce ar trebui să facă viitorul preşedinte al ţării şi de ce nu ar trebui să fim trataţi ca o ţară de mâna a doua.

Cine n-ar străini să-și cumpere. De cate ori n-ați auzit asta? Sunt țări pe mapamond care asta fac: „cumpără" în tot felul de variante străini. Ca să muncească, să investească, ca să trăiască. România este printre țările privilegiate ale lumii care nu trebuie să cumpere. Străinii care ajung să stea aici sunt impresionați de țară și de oameni, așa că rămân. Muncesc, investesc și plătesc impozite aici, oferă locuri de muncă, iar mulți dintre ei își fac familii în România. Uneori ajung și să voteze. Ca cetățeni români.

El este Patrick Molen. S-a născut în Franța, iar în 2013 ajungea pentru prima dată în România. A fost detașat să se ocupe timp de 3 ani de dezvotarea filialei din Sibiu a unei companii franceze. Când a ajuns, nu știa nimic despre Sibiu sau despre România.

„Am venit aici fără nicio gândire. Și am descoperit. Acum cred că este țara mea. Am simțit ceva diferit. Am descoperit oameni foarte implicați, foarte modești, poate și prea modești”, a spus Patrick.

La finalul celor 3 ani, Patrick și-a anunțat șefii francezi că el rămâne la Sibiu. Chiar și astăzi crede că este una dintre cele mai bune decizii pe care le-a luat vreodată. E mândru de ce a făcut, însă nu datele economice impresionează, cât faptul că din munca lui au rezultat aproape 1.000 de locuri de muncă. Când ai astfel de responsabilități, e firesc să fi cât se poate de atent la politica țării.

„Pentru politic avem nevoie de oameni care sunt vorbitori, care sunt auziți, cunoscuți, dar și recunoscuți, care atunci când vorbesc sunt aproape de populație.... Mai clar, mai transparent. Să aibă o echipă care gândește pe termen lung pentru România.

Avem mulți cetățeni care pleacă în vest. Ar trebui să fie un obiectiv să nu mai plece atât de multe persoane în vest, că există și un viitor în România. Cred că în România avem nevoie de cineva care să fie familiarizat cu termenul mediu și lung.

Pentru mine, prioritatea este educația. Păcat că ies copii din școală fără nimic. Educația și apoi să fie recunoscută în Europa, pentru că nu este o țară din est așa cum auzim des, este o țară din Europa.

Avem nevoie mai mult și de autostrăzi care sunt necesare și încă nu avem”, a mai spus el.

Patrick e mândru când își dă seama cât de mult a recuperat România din decalajul cu alte state din Europa. Și-ar dori ca viitorii aleși să-și asume termene mai precise în proiectele pe care le propun.

Același lucru ar vrea și un alt străin care s-a mutat în România. Scott Eastman e american prin naștere și sibian prin vocație. Profesor, analist de politică externă și fotograf, Scott locuiește în România din 2005. A venit, a văzut, s-a îndrăgostit, a rămas. Pragmatic, doar e american, știe clar ce vrea de la oamenii politici.

„Să ne concentrăm pe îmbunătăţirea educaţiei”

„Unul dintre lucrurile importante pentru mine, indiferent cine iese preşedinte, este menţinerea unor relaţii bune cu UE şi partenerii internaţionali. Cred că asta este important, mai ales acum când avem războiul din Ucraina şi nu ştim în ce direcţie se va îndrepta.

Să ne concentrăm pe îmbunătăţirea educaţiei. Sunt lucruri care fac o ţară puternică. Dincolo de asta, cred că pentru a continua să dezvoltăm România, sunt foarte multe lucruri care s-au dezvoltat de când am ajuns aici, multe putem spune încet, dar au progresat. De exemplu, să continuăm cu autostrăzile, se lucrează în ritm mai bun, se văd îmbunătăţri, dar trebuie să continuăm”, a explicat Scott Eastman.

Culmea, îi place sistemul românesc de alegere a președintelui mult mai mult decât cel din țara natală.  

„În România începeţi cu mulţi, nu ştiu câţi sunt acum, 12 sau 14, nu contează, dar dacă nu iau 15%, aşa cum se întâmplă de obicei, atunci ajungi cu doi în ultimul tur. Îmi place sistemul vostru pentru că cel care ia cele mai multe voturi câştigă.

Un lucru pe care mi-ar plăcea să-l văd în România, aici nu e vorba doar despre vârful politicii, ci despre populaţia în general. În Statele Unite, noi suntem implicaţi în procesul alegerilor, mulţi donează, donează 5 dolari, dar chiar dacă nu donează, ei sunt implicaţi în proces. Nu este vorba doar despre votul în sine, dar chiar dacă cei cinci dolari nu se compară cu suma dată de un mega-donator,  dar faptul că foarte mulţi oameni donează sume mici înseamnă că politicianul trebuie să îi asculte mai des”, a mai spus Scott.

Întotdeuna poporul ar trebui să știe ce fac aleșii, iar aleșii ar trebui să știe ce vrea poporul și să negocieze bine interesele țării în afară.  

„Unul dintre lucrurile importante este, depinde de politicieni, să ştie cel puţin să comunice în engleză şi mi se pare ciudat să spun asta din moment ce eu vorbesc această limbă nativ, dar cred că este important să ştie bine engleză mai ales la întânirile din străinătate. Nu trebuie să fie foarte buni, dar cel puţin să fie capabili să comunice. Există varianta traducătorilor, dar pierzi din conţinut. Mereu pierzi ceva. Ca în cazul meu cu limba română. Pot să înţeleg limba română, nu tot, dar nu pot să o vorbesc bine. Fac suficiente greşeli gramaticale. Dacă ar fi să facem interviul în limba română, ar fi un dezastru.

Marcel Ciolacu învaţă acum limba engleză. E bine că învaţă. Nu ştiu cât de bine ştie. De semenea, nu ştiu cât de repede învaţă. Unii oameni sunt înzestraţi şi în scurt timp pot să fie foarte ok. Sunt încântat”, a mai spus Scott.

Lipsa dezbaterilor, un minus pentru candidații la prezidențiale

E ceva ce nu-i place: lipsa dezbaterilor între candidați. Scott crede că dezbaterile prezidențiale i-ar fi ajutat și mai mult pe oameni să-și creeze o imagine mai clara despre cât de puternic și capabil este un viitor președinte.

„Cred că este important pentru oameni să vadă diferenţele şi cum fac faţă presiunii candidaţii. Dar, din păcate, ca politician, dacă eşti în faţa adversarului, o dezbatere poate să te ducă în jos. La alegerile trecute, preşedintele Iohannis n-a mai apărut în dezbatere. A fost o mişcare corectă politic”, a spus el.

Acum, parcă mai mult ca oricând, așteptările românilor sunt mari. Vor un președinte lider, un comunicator bun, care să țină în frâu clasa politică și să unească societate. Sunt lucruri care au lipsit cu desăvârșire în ultimii ani, spune Scott.  

„Mereu ne dorim pe cineva care este un bun orator, ca J.F. Kennedy, Reagan, cineva care este puternic, dar de obicei nu asta primim. Nu doar Geoană, deci nu încerc să favorizirez un candidat, dar cu Geoană, cu ceea ce ştiu despre Ciucă, sunt stabili, şcoliţi, inţelepţi, oameni inteligenţi, chiar dacă uneori fac gafe, chiar dacă nu sunt mereu inspiraţi, totuşi înţeleg ce se întâmplă”, a mai spus Scott.

Am lăsat în urmă Sibiul și ne-am îndreptat spre un alt oras de froță al romaniei: Brașov, orașul care, precum Capitala, adună în el locuitori din toate zonele României dar și cetățeni ai lumii care s-au stabilit aici, și-au intemeiat o viață, iar la final și-au luat și cetățenia română.

Faceți cunoștință cu Jean-Pierre Vanhoutte. E de 20 de ani în România. O vacanță începută la Constanța și continuată la Brașov i-a dat viața peste cap. De fapt, i-a dat altă viața. Una de român.

„Am fost în foarte multe țări europene și extra europene. Pot să vă spun că niciodată nu am văzut un popor atât de primitor, dispus să sară în ajutorul tău”, a spus Jean.

Revelația, ca orice revelație, i-a venit pe neașteptate și negândite: îi era foame.

„Vin cu un coleg din Belgia către Brașov și la un moment dat suntem prinși într-o coloană interminabilă între Sibiu și Brașov. Ne apucă o foame de numai-numai și îmi spune colegul: De ce nu întrebi șoferul din fața noastră unde putem să găsim un restaurant, un chioșc, orice. Și mă duc la șofer. Restaurant nu. Și ia o sacoșă de lângă dânsul și îmi spune: luați sendvisul pe care îl doriți. Și când povestesc acum sunt emoționat. Și așa e poporul roman”, a povestit el.

Oficial, ani de zile Jean-Pierre a fost statistic: investitor străin. Și-a deschis o firma, a angajat localnici și a vegheat la bunăstarea lor. Ca patron a înțeles că siguranța și satisfacția subordonaților lui îi asigură și lui același lucru. Așa a început să fie atent la ce se întâmplă în lume și sa calculeze cum îl poate afecta pe el si oamenii lui fiecare eveniment global.

„Un popor care nu e și nu se simte în siguranță este un popor care nu are cum să evolueze. Pentru mine, cea mai importantă este pacea. Îți trebuie pace. Când nu te simți în siguranță, nu mai ești deschis să evoluezi”, spune el.

„Nu suntem o țară de pe locul 2. Avem valori!”

De la viitorul președinte știe exact ce vrea și are mari așteptări. Ne spune că suntem o țară ca nicio alta, avem un potențial uriaș și oameni valoroși, iar cei care ne conduc asta ar trebui să vadă, în primul rand.
 
„Trebuie să fie un personaj cunoscut și recunoscut pe plan internațional. De data asta, România nu trebuie să fie o țară pe locul doi. Pentru că nu este! Avem un bazin de oameni valoroși extraordinar.

Dar și un lider. Nu un dictator, un lider. Un lider care poate să impună 3 lucruri: ordine, disciplină și performanță. Nu mai suntem într-o epocă în care să improvizăm”, a spus Jean.

El a continuat: „Când observăm ce se întâmplă pe plan internațional, avem oamenii care sunt unii pe lângă alții și
vedem președintele nostru care este izolat. M-a durut! Repet: Nu suntem o țară de pe locul 2. Avem valori!”.

Iar când spune „suntem" nu e o greșeală de exprimare. Jean-Pierre e și cetățean roman și are de gând să voteze. Știe și pe cine. Dar, mai ales știe de ce nu-i votează pe ceilalți

„Mircea Geoană este singurul candidat care corespunde cu toate criteriile pe care trebuie să le aibă un președinte pentru România”, a spus el.