CCR se face de râs: Cernea poate candida ca independent, după ce i s-a interzis în ianuarie

Independenţii pot candida la alegerile parţiale, a decis marţi Curtea Constituţională, care a admis excepţia de neconstituţionalite ridicată de reprezentantul Partidului Verde, Remus Cernea, referitoare la anumite prevederi ale Legii privind alegerea deputaţilor şi senatorilor. CCR a păstratînsă condiţiile mai "speciale" în care poate candida un independent la alegerile parţiale, prevederi atacate şi criticate la rândul lor de Cernea. Candidatul independent trebuie să facă dovada ca are patru la sută din semnăturile alegătorilor dintr-un colegiu uninominal, dar nu mai puţin de 2.000 de alegători pentru Camera Deputaţilor şi 4.000 de alegători pentru Senat, şi că poate depune la AEP un depozit care este, în România, cel mai mare din UE, respectiv de 30 de ori mai mare decât în Olanda, cinci salarii minime brute pe ţară. Hotărârea de marţi pune însă într-o lumină nefavorabilă această Curte, după ce în ianuarie a respins ca indamisibilă o cerere similară din partea aceluiaşi Cernea care încerca atunci să candideze în Colegiul 1 al Capitalei.

Curtea Constituţională a declarat astăzi ca neconstituţională prevederea care nu permitea unui independent să candideze la alegerile parţiale pentru un mandat de parlamentar sau ales local.

Interdicţia pentru parţiale cade, nu însă şi pragul de semnături şi depozitul bancar

Excepţia de neconstituţionalitate privind Legea 35/2008, ridicată de Remus Cernea în cazul articolului 48 a fost admisă. Potrivit alineatului 17, din Legea 35/2008, vizat de noua decizie a Curţii Constituţionale, la alegerile parţiale dintr-un colegiu uninominal "pot participa numai partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care la alegerile generale au îndeplinit pragul electoral prevăzut de lege, individual sau într-o alianţă politică ori electorală".

Decizia CCR prin care se interzice candidatura lui Cernea (pdf)

Cernea a reclamat că articolul în cauză încalcă articolele 37, 16 alineatul 3 şi 2 aliniatul 1 din Constituţia României, dar şi o serie de prevederile articolului 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale. Cernea a mai susţinut că articolul 3 din Protocolul adiţional al Convenţiei, articolele 25 şi 26 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice, articolul 17, punctul 2 litera b din Tratatul de la Lisabona al Uniunii Europene sunt de asemenea, încălcate de articolul contestat din Legea 35/2008.

"La alegeri candidează cetăţenii, nu partidele. În concluzia acestui fir logic, articolul 48 aliniatul 17 este neconstituţional şi pentru că răpeşte un drept individual al unui candidat independent a cărui exercitare nu depinde de apartanenţa la un partid, din raţiuni care ţin exclusiv de pragul electoral care este un criteriu aplicabil exclusiv partidelor, nu şi independenţilor. Se încalcă astfel, articolul 37 din Constituţie", se mai arată în concluziile depuse la CC.

În schimb, CC a declarat că sunt în conformitate cu Constituţia articolele 29 şi 30 referitoare la depunerea candidaturilor.

Alineatul 5 al articolului 29 prevede că la depunerea candidaturilor, fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, candidat independent trebuie să facă dovada constituirii unui depozit, în contul Autorităţii Electorale Permanente, cu valoare de cinci salarii minime brute pe ţară pentru fiecare candidat.

Articolul 30 se referă la faptul că cei care sunt candidaţi independenţi trebuie să fie susţinuţi de minimum patru la sută din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din colegiul uninominal în care candidează, dar nu mai puţin de 2.000 de alegători pentru Camera Deputaţilor şi 4.000 de alegători pentru Senat.

Cum se contrazice CCR

Prin această decizie, CCR îşi dă singur un vot de blam pentru activitate sa. În data de 14 ianuarie, CC respinsese contestaţia lui Remus Cernea, care conţinea aceeaşi excepţie, adică articolul 48 aliniatul 17.

Cernea contesta atunci decizia prin care candidatura sa pentru Camera Deputaţilor în colegiul 1 nu fusese acceptată de către Biroul electoral de circumscripţie al Municipiului Bucureşti.

În 6 aprilie, Biroul Electoral de Circumscripţie al Municipiului Bucureşti a respins candidatura lui Remus Cernea la alegerile parţiale pentru Camera Deputaţilor care vor avea loc în 25 aprilie în Colegiul 19 din Capitală. Cernea a contestat la Curtea de Apel Bucureşti decizia Biroului, în faţa instanţei el susţinând neconstituţionalitatea unor texte de lege. Astfel, instanţa a sesizat Curtea Constituţională cu privire la susţinerile lui Cernea.

Biroul Electoral de Circumscripţie al Municipiului Bucureşti va lua o decizie în privinţa candidaturii lui Remus Cernea în alegerile parlamentare parţiale din Colegiul 19 după ce se va pronunţa o hotărâre judecătorească definitivă în privinţa candidaturii acestuia.

Purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral, Iulian Ivan, a mai declarat, pentru MEDIAFAX, că Tribunalul se va putea pronunţa după ce va primi de la Curtea Constituţională hotărârea motivată, iar o eventuală decizie a Tribunalului ar putea fi atacată la Curtea de Apel de către orice persoană interesată.

Potrivit lui Ivan, o decizie favorabilă a Tribunalului, de admitere a candidaturii lui Remus Cernea, va presupune retipărirea buletinelor de vot.

Purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral de Circumscripţie al Municipiului Bucureşti a precizat că Remus Cernea nu a prezentat la Birou numărul de semnături ale susţinătorilor cerut de lege şi nici nu a făcut dovada constituirii depozitului cerut de legislaţia în vigoare.

Marius Vulpe, Antena3.ro