Cine este Radu Marinescu, ministrul propus de PSD la Justiţie
Publicat acum 2 ore si 10 minute
Cariera politică a lui Decebal Traian Remeș a fost stopată dramatic și ireversibil prin orchestrarea, în 2007, a notoriului dosar "Caltaboșul", în timpul primului mandat de Președinte al lui Traian Basescu. La șapte ani după debutul acestei anchete și după ce Remes a ispășit o treime din pedeapsa dată de instanța supremă, documente aflate între coperțile acestui dosar evidențiază elemente ce ar putea constitui, intr-o bună zi, probe ale unei posibile erori judiciare.
Primul document este un Raport al Inspecției Judiciare a CSM din 2007, din care reiese clar că marea "probă", cea a filmării flagrantului eșuat ai cărui protagoniști au fost, în 2007, foștii ministri Ioan Avram Mureșan și Decebal Traian Remeș, este un montaj al procurorilor servit pe sub "mână" televiziunii naționale direct din DNA. O dovedesc concluziile inspectorilor CSM: montajul a fost făcut la pupitrul Serviciului Tehnic al DNA, în vremea șefiei lui Daniel Morar, iar filmul prescurtat, aranjat anume pentru condamnarea publică a lui Decebal Traian Remeș ca primitor de mită din partea denunțătorului Gheorghe Ciorbă prin Ioan Avram Mureșan, inaintea unei judecăți, a fost realizat tot în DNA. Acolo, sub bagheta procurorului șef Daniel Morar, lucrătorii Serviciului Tehnic au realizat mai multe "încercări" de montaj ce au fost distruse prin incălcarea procedurii penale. Inspectorii au concluzionat ca deși a existat un CD transmis și Președintelui Traian Basescu, prin lanțul Daniel Morar-Codruța Kovesi, în vederea aplicării Legii răspunderii ministeriale, precum și un alt CD ce a fost dus la instanță de către procurorii anticorupție la data la care s-a cerut arestarea lui Remeș, niciun judecător nu a ajuns în posesia lui, fiind luat înapoi la DNA după ședințele de judecată, iar la Cotroceni, plicul de la DNA a fost pus într-un seif.
În 11 octombrie 2007, la o zi după apariția pe postul public TVR1 a înregistrării intitulate "Scurtmetrajul șpăgii Mureșan-Remeș", CSM s-a sesizat din oficiu și a dispus efectuarea de verificări de către Inspecția judiciară cu privire la scurgerea unui astfel de material audio-video în condițiile în care DNA trebuia să păstreze confidențialitatea actelor de urmărire penală. Înregistrarea difuzată de TVR1 avea 4,45 minute. În cursul nopții de 11/12 octombrie 2007, au apărut și alte imagini nedifuzate, pe Internet DailyMotion.com.Hotnews.ro, însoțite de o transcriere a convorbirilor. Ulterior, televiziunile au preluat aceste imagini și convorbiri într-un montaj de 21 minute.
Traseul înregistrărilor
Inspectorii CSM au refăcut traseul parcurs de aceste înregistrări. La DNA central, dosarul a fost preluat prin declinare de competență de la Serviciul Teritorial al DNA Alba Iulia, cauza fiind repartizată procurorului Claudiu Dumitrescu. Dosarul conținea 21 de convorbiri telefonice. Procurorul a dispus interceptări și înregistrări audio-video în ambiental pe 48 de ore, apoi s-au emis autorizații de interceptare și înregistrare autorizate de instanță. Ele au fost puse în executare de Serviciul Tehnic al DNA, SRI și DGIPI. Până în 7.10.2007, Serviciul Tehnic al DNA a trimis Secției de combaterea corupției materialele obținute. Inspectorii au stabilit că "la data de 7 octombrie 2007, toate materialele audio-video erau în posesia Secției de combaterea corupției (...), la acea dată Direcția Națională Anticorupție fiind singura instituție care deținea toate materialele audio-video din care a fost realizat montajul care a apărut în mass-media".
Ioan Avram Mureșan a fost reținut în 6.10.2007, fiind adus la arestare o zi mai târziu, la dosarul trimis instantei fiind atașate transcrieri de convorbiri telefonice și planșe foto din care procurorii lăsau să se înțeleagă că ar fi momentele în care s-au dat bani și produse alimentare lui Decebal Traian Remeș, deși în tot dosarul nu există dovada identificării sumei de 15.000 euro pe care atât procurorii, cât și instanța au consemnat-o ca fiind mita dată în plic fostului ministru al Agriculturii.
Inspectorii au constatat că "pe tot parcursul desfășurării procedurilor judiciare la Tribunalul București , înregistrarea audio-video nu s-a aflat în niciun moment în posesia judecătorilor sau a personalului instanței și nici nu a fost atașată la dosarul de urmărire penală". La recurs, judecătoarea Sofica Dumitrașcu a vizionat înregistrarile într-un birou al grefierilor, alături de procurorul Claudiu Dumitrescu și procurorul de sedință. Acestea nu erau un colaj, ci aveau un caracter continuu. Procurorul de caz a luat apoi suportul înregistrării, fără a-l atașa la dosar.
În privința lui Decebal Traian Remeș a fost nevoie de solicitarea avizului prevăzut de Legea răspunderii ministeriale, fiind sesizat Procurorul General al României și comisia instituită la Cotroceni. Conform Raportului Inspecției Judiciare, șeful Serviciului Tehnic al DNA a realizat o sinteză a înregistrărilor și interceptărilor, iar "inspectorul de poliție Neagu Teodor a realizat montajul de imagini si sunet". Rezultatul constatării inspectorilor a fost acela că "imaginile difuzate de postul TVR1 și celelalte televiziuni sunt identice cu materialul" pe care îl realizase Neagu Teodor. Materialul a fost pus pe un suport tip DVD+R, predat la cabinetul procurorului șef Daniel Morar, acesta l-a sigilat într-un plic și, împreună cu dosarul, a fost trimis Procurorului General care, în aceeași zi, 8.10.2007, l-a trimis la Președinție, unde plicul sigilat a fost pus într-un seif.
(Remeș, la eliberarea din închisoare - captură foto Antena3)
Cum a încălcat DNA legea prezentând instanței un "material-sinteză"
Al doilea CD, o copie a acestui material, s-a realizat în 9.10.2007, prin descărcarea materialului de pe CD-ul trimis la Cotroceni pe un alt suport magneto-optic pentru a fi prezentat instanței care judeca recursul la arestarea lui Mureșan. După acea ședință de judecată, comisarul șef Adrian Petre de la Serviciul Tehnic a plecat cu CD-ul si tehnica video înapoi la DNA. Inspectorii CSM au stabilit că materialul care nu a fost lăsat de DNA instanței era identic celui difuzat de televiziuni, dar și că "prezentarea unui astfel de material sinteză nu este reglementată de procedura penală și se înscrie înafara dispozițiilor legale". Legea stipula că procurorul avea obligația de a prezenta instanței suportul pe care sunt fixate inregistrări și interceptări, convorbirile trebuiau redate în scris, integral, într-un proces verbal la care se atașa, în plic sigilat, o copie a suportului cu inregistrările respective. ”In măsura în care s-a intervenit în text prin mixaje sau înlăturări de pasaje din convorbiri ori prin trucaje de imagini, înregistrările audio sau video asupra cărora s-au operat modificări nu mai pot fi reținute la soluționarea cauzei”, au arătat clar inspectorii CSM. Instanța, însă, nu le-a înlăturat, considerându-le probă până la capăt.
Raportul Inspecției CSM menționa că cele două suporturi cu același material audio-video trimise la Cotroceni și la instanță ”au fost singurele rezumate care au fost realizate de Serviciul Tehnic și care au ieșit din incinta Serviciului”, dar verificările inspectorilor au relevat ”existența mai multor copii ale acelui material audio-video, care e identic cu cel care a apărut în mass media”. Documentul mai probează faptul că în noaptea de 7/8 octombrie 2007 s-a realizat montajul filmului apărut în mass media, „iar încercările nereușite au fost distruse, încălcându-se dispozițiile legale. În final, inspectorii CSM au concluzionat că CD-ul cu montajul făcut în DNA a fost dat la TVR1 din DNA, fără a stabili însă persoana responsabilă.
Fragmente din raportul Inspecției Judiciare a CSM din 2007 (click pe fiecare pentru a deschide)
Document 1 / Document 2 / Document 3 / Document 4 / Document 5 / Document 6 / Document 7 / Document 8 / Document 9
Raportul de expertiză criminalistică al INEC: suporturile cu inregistrari audio-video nu sunt originale!
Al doilea document de importanță deosebită din acest dosar îl reprezintă o expertiză criminalistică realizată de expertul INEC Gheorghe Pop în 8.11.2011, care a constatat nu numai că au existat neconcordanțe între datele la care au fost create înregistrările și data la care a fost creat suportul pe care s-au stocat acestea, dar și faptul că CD-urile și DVD-urile cu înregistrările respective "nu sunt originale".
Expertiza mai arată că la realizarea uneia dintre înregistrări ”au fost folosite amplificări mari, fapt care a dus la apariția unor limitări ale amplitudinii formei de undă”, motiv pentru care ”nu poate fi utilizată la recunoașterea vorbitorilor”. De asemenea, s-a mai constatat că înregistrările în litigiu de pe două suporturi optice „nu au fost realizate direct prin intermediul echipamentului tehnic prezentat, fiind probabil transferate pe suport optic prin intermediul aplicației USBird".
Expertiza a mai scos la iveala si alte aspecte care ar fi trebuit luate în considerare de judecători, legate de inexistența condițiilor în care o înregistrare audio originală poate fi declarată autentică:
„(...) acestea nu îndeplinesc cumulativ cele trei cerințe pentru autenticitate (nu îndeplinesc prima cerință), fără ca aceasta să reprezinte o garanție că aceste înregistrări nu reprezintă copii fidele ale înregistrărilor originale sau că transferarea nu a fost realizată cu acuratețe„.
Cu alte cuvinte, înregistrarea nu poate fi declarată autentică, dar nici nu se poate exclude că acele copii au fost fidele originalului. Existand aceste dubii, ele ar fi trebuit luate în considerare de judecător în favoarea inculpatului.
Concluziile expertizei realizate la INEC au fost clare: Suporturile optice aflate in litigiu ”nu sunt originale”. Din această cauză nu s-a putut stabili si dacă a existat vreo intervenție tehnică.
Iată cum în dosarul ”Caltaboșul” există o serie de aspecte care, dacă ar fi fost luate în considerare de judecători, ar fi dus la stabilirea unui alt adevăr si, poate, la o altă decizie decât cea a condamnarii lui Decebal Traian Remes. Filele dosarului și întregul probatoriu administrat nu au evidențiat identificarea sumei de 15.000 de euro presupus a fi fost mită în plicul care apare pe filmulețul reprezentând supravegherea operativă a întâlnirii dintre Mureșan si Remeș la data de 23.09.2007:
”În cuprinsul raportului de expertiză criminalistică se arată că această înregistrare nu are pe coloana sonoră convorbirea persoanelor supravegheate, ci sunete ce provin din spațiul în care s-a aflat operatorul la realizarea înregistrării, iar expertul susține că această înregistrare a fost oprită sau suspendată pentru intervale de timp necunoscute, motiv pentru care nu s-a putut stabili dacă a suferit intervenții tehnice”.
Scenariul unei mituiri nedovedite
În ce privește promisiunea denunțătorului, de a-i oferi lui Remeș un Audi Q7, chiar din motivarea deciziei date de Inalta Curte de Casație și Justiție în 14.02.2012 reiese că aceasta nu a ajuns la Decebal Traian Remeș, nici măcar sub forma promisiunii: „În speță, promisiunea inculpatului Ciorbă Gheorghe legată de autoturismul AUDI Q7 nu a ajuns la cunoștința ministrului Agriculturii„.
Cât despre ultima așa-zisă mituire cu produsele alimentare - caltaboș și țuică, din toate documentele reiese că Remeș nu a avut habar de faptul ca, în 13.09.2007, Mureșan si denunțătorul Ciorbă le-au lasat la domiciliul lui, unde se afla doar menajera. Instanța a reținut, însă, în mod absolut stupefiant, că dacă menajera a spus că familia Remeș le-a consumat, asta înseamnă că ”inculpatul a acceptat tacit primirea acestora” (fila 184, volumul 1, dosar instantă).
Fragmente din Raportul de expertiza criminalistică din 8.11.2011 (click pe fiecare pentru a deschide)
Document 1 / Document 2 / Document 3 / Document 4 / Document 5 / Document 6 / Document 7 / Document 8
(Remeş, la primul interviu după eliberare - captură foto Antena3)
Adina Anghelescu-Stancu
