Candidații de 0%. De ce s-au mai înscris în cursa pentru Cotroceni outsiderii alegerilor: „Nimic nu trebuie să te descurajeze în viață”

Există, în România, oameni care au obţinut sub 1% din voturile românilor la alegerile prezidenţiale. Nimic însă nu i-a descurajat, aşa că au încercat iar. Şi iar. Chiar dacă rezultatele au fost, de fiecare dată, dezamăgitoare.

Antena3.ro a vorbit cu doi dintre cei care şi-au dorit să conducă România, cu toate că au obţinut scoruri dezastruoase la alegeri. Am încercat să-mi dau seama ce îi “mână în luptă” pe aceşti oameni şi dacă într-adevăr poţi să-ţi faci limonadă când viaţa îţi dă lămâi, că tot suntem în era memelor de pe internet.

John Ion Banu Muscel, de exemplu, un român stabilit în America, a încercat de cel puţin două ori să fie preşedintele României. La alegerile din 2019, a obţinut 0,30% din voturi. Adică 25.769 de oameni au pus ştampila pe numele lui. Sunt, deci, peste 25.000 de oameni din România care-l cunosc pe acest om. 

A vrut să candideze şi la alegerile de anul trecut, dar a renunţat, “pentru că, după ce începusem să strâng anumite semnături, mi-am dat seama că este o prea mare inechitate, este o prea mare luptă împotriva partidelor care primesc sume uriașe de la noi, nu de la guvern. Guvernul n-are bani, noi avem bani. Și atunci eu, în urma unei analize temeinice, mi-am zis e cazul pornit să renunț, că nu am nicio șansă”, explică el, pentru Antena3.ro.

Cum îl ajută faptul că e pensionar şi că are "doi dolari în plus"

Reporter: De ce v-ați înscris din nou în cursa electorală, în condițiile în care data trecută n-ați înregistrat cel mai fericit scor? Și aș vrea să știu ce vă mână în luptă? 

John Ion Banu Muscel: Numai dumneavoastră sau toți ascultătorii dumneavoastră? 

Reporter: Toți. Şi ascultătorii. Şi telespectatorii. Şi cei care ne citesc.

John Ion Banu Muscel: N-aș spune că mă mână, așa, o dorință de grandoare sau de nu știu ce. Pur și simplu, consider că – şi nici să spun neapărat vorbe foarte mari, iubirea de moşie, ceea ce au o am, totuşi. Deci ce mă atrage este dorința mea ca națiunea română, ca noi să avem - cum se numește – acasă.

În plus, faptul că e pensionar şi nu e unul sărac îl ajută, îmi mărturiseşte el.

“Eu nu sunt pentru dispariția națiunilor. Dispariția națiunilor care, ca să fim foarte, foarte corecți, ne-a fost dată de o divinitate, nu știu cine, dar ne-a fost creată. Așa s-a creat acum câteva mii de ani. Şi eu cred că această, să spunem diviziune a omenirii, a planetei noastre pe națiuni este ceea ce trebuie să menținem. Iar eu, prin faptul că-mi pot permite, fiind pensionar, fiind faptul că sunt puțin, să spunem așa, am 2 dolari în plus, vreau să fac acest lucru pentru România, pentru cetățenii români, pentru mine și familia mea, care probabil că ne vom întoarce aici la bătrânețe”, declară John Ion Banu Muscel.

Reporter: Dar în momentul în care înregistrați un scor mic, nu vă descurajați? Pentru că, după aceea, efortul acesta pentru depunerea unei noi candidaturi înseamnă iarăși sute de mii de semnături, zeci de mii de oameni cu care trebuie să vorbiți. 

John Ion Banu Muscel: Doamnă dragă, stimați ascultători, nimic nu trebuie să te descurajeze în viață. Nu trebuie să pleci steagul la prima înfrângere. Nu trebuie să zici ah, e prea greu. Nu poți să faci acest lucru, trebuie să-l faci. Deci, eu nu mă descurajez la prima adiere de vânt. 

Reporter: Nici la a doua, nici la a treia.

John Ion Banu Muscel: Nici la a doua. Nici la a treia. (râde – n.r.). În noiembrie 2024, anul trecut, am renunțat pentru că mi-am dat seama, după ce începusem să strâng anumite semnături, mi-am dat seama că este o prea mare inechitate, este o prea mare luptă împotriva partidelor care primesc sume uriașe de la noi, nu de la guvern. Guvernul n-are bani, noi avem bani. Și atunci eu, în urma unei analize temeinice, mi-am zis e cazul pornit să renunț, că nu am nicio șansă. 

Fiind în Statele Unite, după ce am plecat, s-au anulat alegerile. Am zis așa ceva nu se întâmplă, se poate ca cineva acolo, sus, să mă iubească. Aşa că am decis, tot în urma unor discuții cu partenerii mei, să candidez. Ca să fiu cinstit, mă așteptam să fie numai, eu știu, poate șapte-opt candidați. În final, acum suntem 12, probabil 11, dacă AUR-ul şi POT-ul se ţin de cuvânt.

"Timpii de antenă" au fost de vină

Sebastian Constantin Popescu a candidat şi el de mai multe ori la alegerile prezidențiale din România.

În 2019, a candidat din partea Partidului Noua Românie (PNR), pe care l-a fondat în 2015. Nu a obținut un scor semnificativ, dar a fost remarcat drept cel mai tânăr candidat la Președinția României la acea vreme.

Anul trecut, la alegerile din 24 noiembrie 2024, a obținut 14.683 de voturi, adică 0,16% din totalul voturilor valabil exprimate. Acest scrutin a fost ulterior anulat de Curtea Constituțională. Acum vrea să candideze din nou. Tot din partea PNR.

Spune că a înregistrat eşecul de anul trecut din cauza “timpilor de antenă” prea mici.

“Omul te votează dacă știe cine ești. Sunt foarte comozi românii, nu caută informații, chiar dacă trăim în era internetului. Dacă aveam aceeași promovare ca Ciolacu, Ciucă, Simion și așa mai departe, atunci puteam să discutăm de ce am luat 0,16%. Este foarte ușor să spunem că am luat doar atâta. Dar cât am cheltuit eu? Ce campanie am avut eu? Ce susțineri am avut, ce resurse financiare și logistice am avut eu?", spune Sebastian Popescu.

Îl întreb şi pe el de s-a înscris iar în cursa electorală. Pentru români, bineînţeles, vine şi răspunsul. 

“Am intrat în politică cu scopul de a schimba ceva în țara asta, nu de unul singur. Şi cu oameni care vor același lucru. Nu pentru mine. Eu niciodată n-am dorit vreo funcție. Am fost curtat în 10 ani de foarte multe formațiuni politice, inclusiv de Simion. M-am săturat de câte ori m-a chemat sub diverse forme. Inclusiv de Anamaria Gavrilă, noua stea a politicii româneşti, da? Să-și aducă aminte, în 2022, cum bătea la ușa mea, s-o ajut să-şi facă grup parlamentar”, declară Sebastian Popescu.

Biroul Electoral Central (BEC) a sesizat organele de urmărire penală pentru a stabili autenticitatea listelor de susținători depuse de acesta. Motivul sesizării a fost că, în toate declarațiile pe proprie răspundere, figurează numele candidatului ca întocmitor, iar unele liste au fost întocmite într-o singură zi, în localități aflate la distanțe mari. BEC nu are competența legală de a stabili dacă semnăturile sunt false, astfel că a transmis documentele către instituțiile abilitate.

“Dacă aveau nelămuriri, ei trebuiau să mă întrebe de sâmbătă, când am depus semnăturile și am stat două ore la Biroul Electoral Central. Au sesizat Parchetul pentru o prostie. Nu este ilegal și nici fals în acte ca cineva să-și asume un document public. Eu mi l-am asumat. Din motive organizatorice, am decis să fie un singur model de formular pentru a nu veni incomplete la București și să nu putem să valorificăm acele semnături.

Pentru că din anii anteriori așa se întâmpla, nu veneau completate jos și ori trebuia să le completăm noi de mână atunci și necesita timp în plus, ori nu mai puteam să luăm în calcul acele semnături care veneau fără declarația jos.

Nu am spus că eu mi l-am asumat și că eu l-am adunat efectiv și că am fost în aceeași zi și la Craiova, și la Timișoara, și la Cluj, și la Iaşi, și la București și a apărut aceeași dată pe formulare, cu semnături adunate din localități diferite”, susţine Popescu.

Acesta mai spune că oamenii din partidul lui au început să strângă semnături încă din data de 7 decembrie 2024.

“Practic, noi am decis să redepunem, să reintrăm în cursa electorală pentru că, practic, prin anulare se resetează, se reiau procedurile de la zero. Noi, de fapt, am pornit din 7 decembrie să adunăm semnăturile. Bineînțeles, nu știam data exactă și am pus-o după aceea, data respectivă de 4 mai. Vă dezvălui acest lucru, nu este ilegal. Am făcut și noi ce am putut să facem, că știam că timpul este foarte scurt, nu știam exact când vor stabili data alegerilor.

Și pe lucrul ăsta, că unii colegi au pus data adunării semnăturilor înainte de 16 ianuarie, cei de la Biroul Electoral Central ne-au anulat 2300 de semnături. La noi au fost foarte scrupuloși, dar poate ar trebui să cereți, explicați dumneavoastră ca mass-media: nu este nimic în neregulă cu semnăturile de la AUR? 600.00 în două zile? Nu e niciun fel de problemă cu 400.000 de semnături în două zile de la POT? Chiar așa, nu vedem nimic, totul e lapte și miere acolo? Sau pentru că au reprezentanți în Biroul Electoral Central, că sunt partide parlamentare, că sunt suveraniștii planetei, e bine să nu-i deranjăm?”, a mai declarat, pentru Antena3.ro, Sebastian Popescu.