Judecătorul ar putea dispune măsuri alternative de executare a pedepsei privative de libertate, constând în înlocuirea măsurii executării pedepsei principale cu închisoarea în regim de detenţie cu măsura executării acesteia la domiciliu, în libertate sau în regim special penitenciar, prevede o propunere legislativă depusă la Senat.
Potrivit actului normativ iniţiat de preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Cătălin Boboc, alături de alţi parlamentari PNL, o măsură alternativă este cea de executare a pedepsei privative de libertate la domiciliu, "cu supraveghere prin brăţară electronică".
"Măsura se poate aplica pentru condamnarea la pedeapsa de până la 2 ani închisoare cu executarea acesteia în regim de detenţie. Măsura nu se aplică pentru condamnările privative de libertate aplicate pentru săvârşirea de către condamnat a unei infracţiuni cu violenţă sau profitând de starea de neputinţă fizică sau psihică a victimei, infracţiuni de serviciu, pentru infracţiuni de corupţie sau cele conexe infracţiunilor de corupţie, cât şi persoanelor aflate în stare de recidivă", stipulează propunerea legislativă.
O altă măsură alternativă ce poate fi dispusă de judecător este cea de executare fracţionată a pedepsei privative de libertate în zilele de sâmbătă şi duminică într-un centru special înfiinţat. Măsura se poate aplica pentru condamnarea la pedeapsa de până la 3 ani închisoare cu executarea acesteia în regim de detenţie.
"Măsura alternativă de executare în echivalent a unei pedepse privative de libertate constă în executarea pedepsei prin prestarea de zile de muncă în folosul comunităţii şi echivalarea acestora zilelor de executat în regim de detenţie. Echivalarea se realizează prin raportul de 2 zile de muncă în folosul comunităţii la o zi de detenţie. Munca se prestează la unitatea sau unităţile desemnate de judecător în regim de 8 ore/zi, indiferent de intervalul orar. Măsura se poate aplica pentru condamnarea la pedeapsa de până la 3 ani închisoare cu executarea acesteia în regim de detenţie", se precizează în actul normativ.
Potrivit propunerii legislative, judecătorul poate dispune ca măsură alternativă şi executarea pedepsei privative de libertate în regim mixt, adică executarea pedepsei prin prestarea de zile de muncă în folosul comunităţii în echivalent, precum şi prin executarea în regim deschis de detenţie numai în centrul special înfiinţat pentru executarea măsurilor alternative.
În documentul citat se mai precizează faptul că Ministerul Justiţiei va trebui să asigure crearea unor spaţii noi, a centrelor de detenţie pentru executarea măsurilor alternative, achiziţionarea de brăţări electronice în scop de supraveghere a executării pedepselor la domiciliu, dar şi angajarea de personal în sistemul de probaţiune.
"Norma de angajare este de un inspector de probaţiune pentru cel mult 60 de persoane care execută o măsură alternativă la măsura executării în detenţie a pedepsei cu închisoarea", se precizează în actul normativ.
Iniţiatorii estimează că implementarea prevederilor acestei legi va impune redimensionarea sistemului de probaţiune. Finanţarea acestui proces de redimensionare, dar şi finanţarea celorlalte măsuri propuse prin actul normativ vor fi asigurate de la bugetul de stat şi bugetele locale.
"Pentru aplicarea reglementării este necesar ca statul român să procedeze la redimensionarea sistemului de probaţiune astfel încât acesta să ajungă la 5.000 de inspectori de probaţiune şi la implicarea comunităţilor locale în asigurarea condiţiilor pentru executarea măsurilor alternative", se arată în expunerea de motive a propunerii de lege.
În acelaşi document, iniţiatorii susţin şi faptul că, în România, sistemul de pedepse aplicat pentru săvârşirea unei infracţiuni pune accentul mai degrabă pe partea punitivă şi mai puţin pe cea de reeducare şi reintegrare în societate a condamnatului.
"Din această cauză situaţia din sistemul penitenciar românesc este considerată inacceptabilă de CEDO, iar România riscă adoptarea unei decizii pilot de condamnare pentru rele tratamente aplicate persoanelor care execută o pedeapsă privativă de libertate. (...) Pentru a evita aplicarea sancţiunilor CEDO, considerăm că este de datoria legiuitorului să adopte norme care să ofere judecătorului posibilitatea de a înlocui o pedeapsă în regim privativ de libertate cu măsuri alternative credibile care realizează mai bine scopul reeducării, ai reinserţiei sociale, dar şi al prevenirii recidivei", se mai arată în expunerea de motive.
Senatul a fost sesizat, în calitate de primă Cameră, cu privire la propunerea de lege privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate.
