Bogdan Aurescu: Respingem ideea că nu avem nevoie de scutul antirachetă

Secretarul de stat pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu, a respins duminică afirmaţia strategului american George Friedman, potrivit căreia România nu ar avea nevoie de scutul antirachetă şi a afirmat că, în calitate de membru NATO, ţara noastră este obligată prin clauza de securitate colectivă a articolului 5 din Tratatul de la Washington să apere orice alt stat aliat atacat, ca şi când ea însăşi ar fi fost atacată, reciproca fiind valabilă.

 

Preşedintele Stratfor, George Friedman, a făcut referiri la scutul antirachetă într-un interviu acord postului Realitatea tv, în timpul vizitei pe care a efectuat-o la Bucureşti în cursul acestei săptămâni. El a afirmat, între altele, că scutul este un simbol, dar nu apără de o ameninţare anume. 

 

"Este evident că orice opinie are dreptul de a fi respectată, inclusiv şi mai ales opinia domnului Friedman, care este un foarte reputat analist de relaţii internaţionale şi de probleme de securitate, ale cărui analize le citesc frecvent şi le apreciez; şi chiar dacă acea opinie nu este întemeiată în totalitate. De exemplu, domnul Friedman spune că proiectul scutului antirachetă ar fi încetat aici, în România, ceea ce nu este real: recentele decizii din martie 2013, de ajustare a sistemului antirachetă, nu afectează în niciun fel faza a doua a sistemului, adică operaţionalizarea Bazei Deveselu în 2015", a declarat Bogdan Aurescu, pentru Agerpres.

 

El spune că împărtăşeşte opinia că "scutul antirachetă nu apără de o ameninţare anume", arătând că acesta este "rostul sistemelor defensive, să nu fie îndreptate împotriva cuiva anume şi să apere împotriva oricărui atac". 

 

"Sunt de acord cu afirmaţia domnului Friedman că scutul antirachetă nu apără de o ameninţare anume. Acesta este, de altfel, rostul sistemelor defensive, să nu fie îndreptate împotriva cuiva anume şi să apere împotriva oricărui atac. Evident, evaluările riscurilor de securitate pot indica de unde pot veni astfel de riscuri, în cazul nostru dinspre Orientul Mijlociu. De aceea, cred că referirea la Rusia din comentariul domnului Friedman nu îşi are locul - scutul nu a avut şi nu are nicio legătura cu vreo ameninţare a Rusiei. Dimpotrivă, NATO încearcă să construiască o cooperare cu Rusia în domeniul apărării antirachetă", susţine Aurescu. 

 

Pe de altă parte, el combate afirmaţia că nu am avea nevoie de scut, evocând evaluările experţilor internaţionali, inclusiv ale NATO, cu privire la riscul unui atac cu astfel de rachete dinspre zona Orientului Mijlociu. 

 

"Însă nu putem fi de acord cu ideea că nu avem nevoie de scut. Dincolo de opinia domnului Friedman referitoare la sursele ameninţării cu atacuri balistice, majoritatea evaluărilor experţilor internaţionali, inclusiv cele avute în vedere de NATO, este concordantă în sensul că riscul unui atac cu astfel de rachete dinspre zona Orientului Mijlociu, din partea unor actori statali sau nonstatali, a crescut. (Oricum, atacurile militare de astăzi nu mai au loc în mod necesar în cadrul unor războaie propriu-zise, iar conflictele militare contemporane nu se mai câştiga cu şarje de tancuri, cum sugerează domnul Friedman.) Iar modul geografic de amplasare a sistemului are în vedere tocmai riscurile ce pot veni din aceasta zonă", afirmă Bogdan Aurescu. 

 

Potrivit acestuia, chiar dacă astfel de atacuri potenţiale cu rachete balistice nu vor fi împotriva României, România este aliat NATO, adică obligată prin clauza de securitate colectivă a art. 5 din Tratatul de la Washington să apere orice alt stat aliat atacat, ca şi când ea însăşi ar fi fost atacată. Reciproca este, de asemenea, valabilă în sensul protecţiei României, calitatea noastră de membru NATO, care va împlini anul viitor 10 ani, conferind României garanţiile celui mai înalt grad de securitate din istoria sa modernă, adaugă Aurescu. 

 

"Astfel, ajungem la esenţa problemei, pe care declaraţia domnului Friedman o ignoră: sistemul antirachetă este rezultatul unei decizii a NATO, cu unanimitatea celor 28 de aliaţi. Atunci când 28 de state responsabile, când cea mai puternică Alianţă de securitate colectivă din istoria omenirii iau o astfel de decizie, atunci înseamnă că au făcut-o pe baze foarte solide de motivaţie. Nu e doar o decizie politică, ci se bazează pe studii temeinice ale riscurilor de securitate", explică Bogdan Aurescu. 

 

El admite că sistemul antibalistic are şi valoarea de simbol şi aduce o serie de argumente în acest sens. 

 

"În acest context şi plecând de la aceasta premisă, pot fi însă de acord cu domnul Friedman că scutul are şi valoare de simbol. În primul rând, pentru că prin performanţele sale tehnice are valoarea de descurajare a atacurilor potenţiale, în al doilea, pentru că are valoarea simbolului solidarităţii şi coeziunii aliaţilor NATO, deoarece apărarea antirachetă face parte din esenţa art. 5 al Tratatului NATO, fiind inclusă ca atare în noul Concept Strategic al Alianţei decis la Summit-ul de la Lisabona din 2010, în al treilea rând, pentru că are valoarea de simbol a întăririi legăturii transatlantice între SUA şi aliaţii europeni, în al patrulea rând, pentru că are valoarea simbolică a confirmării prezenţei politico-militare puternice a SUA în şi pentru Europa, chiar dacă interesul pentru Asia a crescut din motive obiective şi evidente, în al cincilea rând, pentru că această prezenţă continuă americană în Europa Centrala şi de Sud-Est este şi o garanţie că această zonă este pentru totdeauna rămasă înăuntrul comunităţii de securitate şi de valori occidentale", afirmă oficialul MAE. 

 

Din toate aceste motive, România va continua să fie parte a acestui proiect alături de ceilalţi 27 de aliaţi NATO, mai dă asigurări Bogdan Aurescu.