Berceanu, faţă în faţă cu moţiunea PSD: Despre contractul Bechtel ar trebui să tacă mâlc

Dacă social-democraţii ar fi fost într-adevăr interesaţi de un pact naţional pentru autostrăzi sau de reglementarea relaţiilor dintre antreprenori şi subantreprenori, ar fi introdus, când erau la guvernare, o clauză în acest sens în contractul Bechtel, a contracarat luni, ministrul de resort, Radu Berceanu, acuzaţiile aduse de acest partid prin moţiunea simplă supusă dezbaterii plenului Senatului.
"Despre contractul Bechtel PSD nu ar trebui să facă altceva decât să tacă mâlc", a susţinut ministrul.
El l-a întrebat retoric pe senatorul PSD Sorin Bota, fost secretar de stat în Guvernul PSD şi unul din iniţiatorii moţiunii, de ce respectivul contract a suferit de-a lungul perioadei când Mitrea conducea acest minister o serie de modificări şi de ce s-a considerat oportună încheierea unui contract de negociere cu o firmă "obscură" de avocatură, care prevedea o primă de succes de aproximativ cinci milioane de euro.
El a reamintit că PSD a decis începerea autostrăzii Braşov-Borş "de la mijlocul ei", respectiv din Cluj-Napoca, doar pentru a-l ajuta în campania electorală pentru Primărie pe fostul ministru PSD al Internelor, Ioan Rus.
Berceanu a trecut în revistă şi celelalte contracte al cărui prost management i se impută: referindu-se la "contractul golănesc Comarnic-Braşov", ministrul a precizat că întreaga procedură, inclusiv forma contractului, "golănească", a fost realizată, în perioada 2007-2008, de către "guvernarea care îl avea ministru la Transporturi pe Ludovic Orban, adică guvernarea PSD prin intermediul PNL".
În ceea ce priveşte acuzaţiile pesediste că ar fi favorizat cererile abuzive din partea firmelor de suplimentare a plăţilor pentru unele contracte, Berceanu a afirmat că nici în mandatul din 2006, nici în cel din 2009-2010, nu a aprobat astfel de cereri de mărire de preţ, el fiind doar obligat să plătească solicitările de acest fel contractate în timpul guvernării PNL, în valoare de 11,7 milioane euro.
Cum în textul moţiunii i se reproşa că nu utilizează opotunităţile financiare oferite de instituţiile financiare internaţionale, Berceanu a explicat că Ministerul Transporturilor are mulţi bani alocaţi de BEI, BERD, BDCE, prin diverse contracte de împrumut, dar că nu poate cheltui decât atât cât se aprobă de Ministerul de Finanţe şi Parlament prin legea bugetului.
"De exemplu, din creditele externe aflate în derulare am fi putut cheltui anul acesta 1,5 miliarde de euro plus 0,64 miliarde euro co-finanţare de la bugetul de stat. Ni s-a aprobat prin buget să cheltuim doar 634 milioane euro din creditele externe şi 279 de milioane euro co-finanţare, adică doar 40% din necesar. Motivul este simplu: diferenţa de 1,25 miliarde euro ar fi însemnat un deficit suplimentar al bugetului de 1,1% din PIB", a arătat Berceanu.
Ministrul s-a simţit deranjat şi de sintagma "asfaltator de casă" pusă de semnatarii moţiunii, mai ales că printre ei figura şi senatorul Cătăplin Voicu, arestat pentru trafic de influenţă în favoarea aşa-zisului ?rege al asfaltului?, Costel Căşuneanu.
"Nu ştiu la cine s-a făcut referire, dar am constatat că, la numărul 14 printre semnatari se află deja faimosul senatorul PSD Cătălin Voicu şi aş putea presupune cine este asfaltatorul de casă şi a cui este casa" a conchis Berceanu.