Eurodeputaţii români au avut în ultima legislatură a Parlamentului European cea mai scăzută prezenţă dintre reprezentanţii statelor UE, ocupând ca grup ultimul loc în acest domeniu, arată un raport al Institutului European pentru Democraţie Participativă ? QVORUM. Europarlamentarii George Becali şi Corneliu Vadim Tudor conduc acest top al chiulangiilor cu o rată de prezenţă la lucrările PE de numai 25,64%, respectiv 43,59%, Becali plasându-se pe locul 736 din 736 la capitolul prezenţă. La nivel de comportament parlamentar, raportul susţine că eurodeputaţii UDMR, Sogor Csaba şi Lazlo Tokes acţionează şi votează mai mult în conformitate cu interesele grupului partidului de guvernământ ungar, FIDESZ, decât cu cele naţionale promovate de PSD, PDL, PNL şi PRM.
Europarlamentarii români, mai loiali intereselor partidelor europene decât celor naţionale
Delegaţia românească din Parlamentul European a avut o frecvenţă medie de 83,76% în intervalul iulie 2009-aprilie 2010, ceea ce o clasează pe ultimul loc între toate statele Uniunii. Pe primele locuri ca prezenţă la lucrările din legislativul european se situează Slovenia-95.14 %, Austria-94.76 %, Luxemburg - 93.80 %, Estonia - 92.56 % şi Germania-91.91 %. La polul opus, cu o rată de prezenţă scăzută, alături de România se mai află Slovacia 86.29 %, Ungaria - 85.95%, Danemarca-85.85 % şi Italia-85.44 %, arată raportul QVORUM, citând votewatch.eu.
Potrivit raportului, eurodeputaţii români cu cea mai bună activitate până în acest moment sunt: Marian Jean Marinescu (PDL, 4p), Adina Vălean (PNL, 3,8p), Renate Weber (PNL, 3,8), Daciana Sârbu (PSD, 3,5p), Adriana Ţicău (PSD, 3,5p), Cristian Preda (PDL, 3,5p).
La polul opus, eurodeputaţii cu cea mai slabă activitate sunt: Ioan Enciu (PSD, 1,8p), Lázló Tökés (UDMR, 1,7p), Rovana Plumb (PSD, 1,7p), Claudiu Tănăsescu (PRM, 0,3p), Corneliu Vadim Tudor (PRM, 0,3p), George Becali (PRM, 0,3p).
Studiul observă că delegaţia ţării noastre are un grad de coeziune relativ mare, fiind pe locul 4 raportat la celelalte delegaţii naţionale. Însă această stare de lucruri nu se reflectă şi în activitatea lor. Membrii delegaţiei României sunt fruntaşi la activităţi pentru care nu au nevoie neapărat de sprijinul politic al colegilor de grup politic european sau de parlament, precum luări de cuvânt (locul 4) sau declaraţii scrise (locul 5). În schimb, în cazul activităţilor concrete, unde sprijinul politic este o condiţie esenţială, precum în cazul alocării rapoartelor şi avizelor, România se află doar la jumătatea clasamentului (locurile 15 şi respectiv 13).
De altfel, europarlamentarii români votează în proporţie de peste 95 % în conformitate cu linia politică impusă de grupul politic parlamentar european din care fac parte, fapt care demonstrează că Parlamentul European este dominat de interese ideologice şi nu naţionale.
Gradul de loialitate al membrilor delegaţiei PSD+PC faţă de grupul politic S&D este de 98,64%, cel al membrilor delegaţiei PD-L faţă de grupul politic PPE este de 98.10%, iar liberalii dovedesc cea mai mare fidelitate faţă de linia politică a grupului ALDE, 99.60%
Dintre cele 4 partide naţionale româneşti reprezentate în PE, delegaţia liberală (PNL) se evidenţiază printr-un număr mediu de rapoarte redactate/ număr de europarlamentari de 0,6, fiind urmată de europarlamentarii PD-L care înregistrează o medie de 0,14. În ceea ce priveşte numărul mediu de rapoarte amendate/număr de europarlamentari delegaţia PSD este în top cu 10,55 de rapoarte amendate/eurodeputaţi PSD, urmată îndeaproape cu o medie de 9,86 dedemocrat-liberali. La intervenţii în plen delegaţiile PSD, PD-L şi UDMR au cele mai bune medii de 24,84 şi respectiv 27,07 discursuri/număr de eurodeputaţi.
Becali, primul dintre absenteiştii din PE. C.V.Tudor, eternul "Gică contra" din delegaţia românească
Luându-se în calcul indicatorul propuneri de rezoluţie/numărul de eurodeputaţi se remarcă faptul că media delegaţiei PRM este nulă. La polul opus se află PD-L-ul şi delegaţia UDMR cu un număr de 8,79 de propuneri de rezoluţie/număr de eurodeputaţi.
De altfel cei trei eurodeputaţi care au acces în PE pe listele electorale ale PDL sunt codaşii delegaţiei româneşti. Europarlamentarul George Becali reuşeşte chiar performanţa să se plaseze pe ultimul loc din cei 736 de reprezentanţi cât numără Parlamentul European. Cu o rată de prezenţă de numai 25,64%, un raport amendat şi 5 discursuri în plen, Becali înregistrează un record greu de egalat.
Liderul PRM Corneliu Vadim Tudor vine însă vijelios din urmă. El ocupă locul 732 din 736 la capitolul prezenţă la lucrările PE. Contabilizează doar 4 discursuri ca activitate şi-i întrece până şi pe eurodeputaţii UDMR atunci când vine vorba de corelarea votului său cu restul eurodeputaţilor români. C.V. Tudor a votat numai în 53,8% dintre situaţii alături de majoritatea colegilor români.
Tokes şi Sogor Csab, în consonanţă cu interesele FIDESZ
Şi comportamentul grupului europarlamentarilor UDMR ridică unele semne de îngrijorare. "Comportamentul la vot al europarlamentarului Csaba Sógor se apropie mult mai mult de cel al liderului FIDESZ, Pal Schmidt decât de cel al liderului PD-L, Marian Jena Marinescu pe domeniile Agricultură, Mediu şi sănătate publică, Politică externă şi de securitate. În domeniul Egalitate de gen discrepanţa este încă şi mai evidentă, eurodeputatul Uniunii votând întotdeauna asemenea lui Pál Schmitt (compatibilitate de 100%), în timp ce opţiunea sa de vot a fost în doar 58,33% din cazuri identică cu a lui Marian - Jean Marinescu. Singurul domeniu unde se observă o apropiere de poziţii între udemerist şi liderul democrat-liberal este cel al Dezvoltării internaţionale" se arată în raportul Institutului QVORUM.
László Tőkés este şi mai refractar faţă de apărarea intereselor naţionale româneşti. "El a dovedit a avea opţiuni de vot mult mai apropiate de cele ale liderului FIDESZ, Pál Schmitt, pe toate domeniile politice. Astfel, László Tökés are o compatibilitate cu FIDESZ de 95,8%, iar cu PDL de doar 86,6%. Cea mai accentuată discrepanţă se constată pentru domeniul Mediu şi sănătate publică, diferenţa fiind ceva mai mică pe domeniul Politică externă şi de securitate comună" mai notează iniţiatorii acestzui studiu.
Singurul europarlamentar UDMR care reprezintă mai curând România decât interesele unui partid ungar la Parlamentul European este Iuliu Winkler. Eurodeputatul se situează mai aproape de opţiunile de vot ale lui Marian-Jean Marinescu decât colegii săi din UDMR. "El a votat într-o proporţie mai mare asemenea liderului PD-L pe domeniile politice Agricultură, Dezvoltare internaţională, Mediu şi sănătate publică. Domeniile Egalitate de şanse şi Politică externă şi de securitate comună relevă totuşi o apropiere mai mare a domnului Iuliu Winkler de tiparul de vot al liderului FIDESZ" atrage atenţia documentul citat.
Marius Vulpe, Antena3.ro
