"Salut anunţul lui Mircea Geoană că doreşte să se retragă din CSAT. Salut declaraţia, legalitatea din punct de vedere constituţional şi legal nu o apreciez eu. Pe fond, salut declaraţia de intenţie a lui Mircea Geoană. Declaraţia de intenţie este în totală contradicţie cu insistenţa lui de a impune în Protocolul coaliţiei includerea sa în structura CSAT", a declarat Băsescu.
Vezi declaraţia lui Mircea Geoană
Şeful statului l-a mai acuzat pe preşedintele Senatului că ştia adevăratele motive pentru care a vizitat trupele în Irak, dar că ?a preferat să facă un joc incorect pe spinarea Armatei?
?Este o schimbare radicala faţă de opţiunile dânsului de acum 6 luni. Dacă am lua în seamă toate declaraţiile domnului Geoană făcute în timp ar fi trebuit să retragem trupele româneşti înainte de a-şi fi terminat misiunea în 2006. Am anumite suspiciuni asupra responsabilităţii cu care domnul Mircea Geoană face declaraţii publice?a afirmat Băsescu.
Băsescu a mai explicat că solicitarea de retragere imediată formulată de Mircea Geoană nu este posibilă deoarece conform memorandumului de care a luat act şi liderul PSD, ca vicepreşedinte CSAT, negociat de ministrul social-democrat de Externe, Cristian Diaconescu, trupele româneşti au termen de retragere din Irak data de cel târziu 31 iulie.
?Hotărârea 32 prin care se aproba prelungirea misiunii trupelor româneşti în Irak a fost aprobată de Parlament. Geoană era preşedintele senatului iar hotărârea 32 este una a Parlamentului. Pe 20 ianuarie în prezenţa domnului vicepreşedinte CSAT, Mircea Geoană s-a discutat şi s-a aprobat rămânerea trupelor româneşti în Irak în baza solicitarii guvernului irakian. În data de 5 februarie 2009, Guvernul a adoptat OUG numărul 2, la care a contribuit prin contrasemnare ministrul de externe care face parte din partidul dânsului prin care s-a aprobat memorandumul negociat de Ministerul de Externe şi cel al Apărării, sub conducerea MAE, cu guvernul irakian prin care se stabilea misiunile trupelor româneşti în această ţară după data de 21 decembrie 2008 şi menţiona extrem de precis că trupele româneşti se vor retrage cel mai târziu la 31 iulie din Irak. Ordonanţa care redă integral memorandumul a fost adoptată prin lege pe data de 12 mai conform procedurilor constituţionale , apobare posibilă cu votul Senatului, cameră decizionala, şi cel al Camerei Deputaţilor? a explicat Băsescu procedura în acest caz, arătând că toate forurile interesate şi decizionale, inclusiv Geoană cunoşteau acest aspect.
Preşedintele a subliniat că data de 4 iunie, când a fost în Irak, nu a fost data retragerii trupelor ci ziua în care comandamentul forţelor multinaţionale din Irak a stabilit începerea predării atribuţiilor militarilor români către cei irakieni, proces care va fi terminat până cel târziu 25 iulie pentru a respecta prevederile memorandumului.
?Politicienii iau deciziile politice, deciziile de staţionare şi de misiuni ale trupelor, dar modul de retragere al trupelor este o operaţiune pe care o stabilesc generalii. Din punct de vedere politic sunt obligaţi să stea până la termenul stabilit? a mai spus Băsescu.
Preşedintele a ţinut să explice, pentru români, motivele vizitei sale în Irak: informarea preşedintelui irakian cu privire la retragerea trupelor româneşti, prilej cu care nu putea să nu treacă în revistă militarii români. Băsescu a amintit că a fost unul din cei care au susţinut menţinerea trupelor române până la terminarea obligaţiilor asumate.
?În plus era obligaţia mea să întâlnesc pe preşedintele irakian şi săţl informez că trupele româneşti nu mai sunt combatante pe teritoriul Irakului. Este un gest care se face între şefii de stat. Niciodată nu m-am dus în Irak fără să vizitez trupele? a ţinut să precizeze şeful statului.
Revenind la poziţia liderului PSD, Băsescu l-a acuzat pe Geoană că a făcut un joc politic incorect pe spinarea armatei. ?Nu am vrut să-i răspund în timpul alegerilor pentru că nu mi se părea corect.
Sunt mulţumit că s-a rezistat presiunilor politice de întrerupere a misiunii. Felicit cele 12 batalioane care s-au succedat prin rotaţie în Irak şi ţin să mulţumesc soldaţilor români pentru modul în care s-au comportat şi au adus un aport extraordinar de credibilitate României ca furnizor de securitate? a încheiat Băsescu.
Preşedintele Senatului, liderul PSD Mircea Geoană, a anunţat, duminică, în ziua euroalegerilor, că se retrage din CSAT, el invocând faptul că nu admite folosirea imaginii pozitive a Armatei în scop electoral şi partizan de către preşedintele Băsescu, făcând referire la "acţiunile electorale" ale şefului statului din ultimele zile. Preşedintele Traian Băsescu a făcut, săptămâna trecută, vizite militarilor români dislocaţi în teatrele de operaţiuni din Irak şi Afganistan.
Preşedintele PSD Mircea Geoană a declarat luni că va solicita, în şedinţa coaliţiei de marţi, modificarea protocolului cu PDL astfel încât preşedintele Senatului să nu mai fie şi membru al CSAT şi a spus că situaţia va fi corectată şi din punct de vedere legal, prin OUG sau proiect de lege.
CSAT a aprobat, în ianuarie 2009, Memorandumul de Înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Irak, iar Guvernul a emis Ordonanţa de Urgenţă nr. 2, din 5 februarie 2009, care a ratificat memorandumul dintre cele doua state. Ordonanţa a fost aprobată de Parlament prin Legea nr. 179 din 12 mai 2009, iar Legea a fost promulgată prin decretul nr. 804 al preşedintelui, din data de 12 mai 2009. Decretul a fost publicat în Monitorul Oficial al României (nr.335) în data de 20 mai 2009.
Antena3.ro
