Cinci crize majore pentru viitorul președinte al României. Cap de listă: Posibil, al 3-lea Război Mondial
Publicat acum 11 ore si 21 minute
"A simţit dânsul că România ar fi fost izolată până la venirea domniei sale la Cotroceni. Trebuie să vă spun că nu am auzit prostie mai mare debitată de un şef de stat din Europa decât ceea ce a glăsuit domnul Iohannis de la tribuna Parlamentului legat de izolarea României. Aş aduce aminte că anul acesta, de când este preşedinte, valorifică acea capacitate a României de a negocia din anii trecuţi. (...) Surprinzătoare analiza domnului Iohannis, dar, probabil, de la Sibiu nu s-a văzut, dar de la Cotroceni trebuia să se vadă", a declarat preşedintele MP, într-o conferinţă de presă.
Băsescu a adus ca exemple realizarea scutului antirachetă de la Deveselu şi crearea condiţiilor de funcţionare a două comandamente NATO pe teritoriul României, unul de batalion şi unul de divizie, urmare a negocierilor purtate de el, ca preşedinte al României, şi de responsabilii de linie din perioada mandatelor sale la Cotroceni.
"I-aş aduce aminte că acest lucru a fost obţinut de România în 2014, în septembrie, la summit-ul NATO din Ţara Galilor. (...) Asta arată că în septembrie 2014 România încă nu era o ţară izolată, ci o ţară cu capacitate de negociere", a adăugat fostul şef al statului.
Băsescu i-a reamintit lui Iohannis că în perioada mandatului său s-a reuşit, şi cu sprijinul României, semnarea de către Republica Moldova a acordului de asociere la Uniunea Europeană şi acordului de liber schimb.
"În acest an, în 2015, de când la Bucureşti diriguitorul politicii externe este domnul Iohannis, România şi-a pierdut masiv din influenţa legată de Republica Moldova, pentru că nu a ştiut cum să continue să o susţină, pe de-o parte. Şi aici mă refer la influenţa în interiorul UE. Şi, în al doilea rând, România şi-a pierdut masiv din propria ei influenţă în interiorul Republicii Moldova, unde ne băteam cu Moscova în parte şi unde am reuşit să dominăm de multe ori decizia politică în raport cu decizia pe care dorea să o ia Moscova", a spus acesta.
El a criticat faptul că România nu a reacţionat în planul politicii externe la decizia Comisiei Europene privind începerea negocierilor de aderarea la UE a Serbiei, în condiţiile în care, anterior, ţara noastră reuşise amânarea condiţionată a începerii acestor negocieri până când Serbia nu va rezolva problema minorităţilor, respectiv cea a drepturilor minorităţii româneşti aflate pe teritoriul sârbesc.
"Datorită influenţei pe care a avut-o România a reuşit să blocheze decizia de începere a negocierilor şi a lăsat-o la stadiul de stat asociat în anul 2011, când a condiţionat poziţia sa favorabilă de rezolvarea problemei minorităţilor din Serbia. (...) Ce a făcut domnul Iohannis? Au dormit liniştiţi, iar Serbia începe negocierile de aderare fără să fi pus în aplicare, în totalitate, acordul pe care l-a avut cu România. România nu a mai cerut Bruxelles-ului să urmărească respectarea drepturilor minorităţilor româneşti din Serbia. (...) Deci un alt mare pas făcut înapoi de politica externă românească sub mandatul domnului Iohannis", a arătat fostul şef al statului.
Potrivit acestuia, în perioada mandatului său ca preşedinte, s-a reuşit semnarea mai multor acorduri de parteneriat strategic cu state puternice printre care SUA, Franţa şi Marea Britanie.
"I-aş aduce aminte că am fost atât de izolaţi încât, în mandatul meu, România a semnat Parteneriatul strategic pentru secolul XXI cu SUA, Parteneriatul strategic cu Coreea de Sud, Parteneriatul strategic cu Turcia, Parteneriatul strategic cu Franţa, Parteneriatul strategic cu Marea Britanie şi multe altele. Nu am înţeles de ce s-a plimbat dânsul tot anul că nu am văzut evoluţii în consolidarea pilonilor deja construiţi în politica externă românească până în decembrie 2014", a susţinut el.
Băsescu l-a criticat pe Iohannis pentru faptul că România nu s-a opus la Consiliul European din martie 2015 ca în concluziile pe marginea Uniunii Energetice să fie menţionate drept confidenţiale preţurile la care fiecare stat european achiziţionează gazul, lucru care ar fi în avantajul a două-trei ţări din UE "favorite ale Moscovei".
"Eu consider că aceasta a fost, după acceptarea naivă a cotelor (n.r. de refugiaţi), cea mai mare eroare pe care România a făcut-o de când este membră a Uniunii Europene. Bătălia pe care eu am dus-o câţiva ani a fost, da, Uniune Energetică, dar toate statele să raporteze la Comisia Europeană preţurile de achiziţie, pentru a putea fi reglate şi pentru a putea discuta despre o piaţă concurenţială corectă", a mai spus preşedintele MP.
