"Nu analizez în acest moment posibilitatea dizolvării Parlamentului, ci, dacă nu va trece Guvernul Negoiţă, voi desemna un alt premier", a spus Băsescu, citat de Mediafax.
Întrebat dacă votul Parlamentului de respingere a Guvernului Croitoru va fi luat în calcul, după alegeri, în noul mandat de preşedinte sau "se resetează cronometrul", şeful statului a răspuns: "Sigur că da, nu se resetează nimic. Intervalul de 60 de zile preşedintele îl poate prelungi şi decide, când decide, dacă decide, dizolvarea Parlamentului. Nimic nu se resetează. E ca în natură: nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se transformă, ori într-un guvern, ori în alegeri anticipate".
"Nu vreau să glumim, e extrem de serios. Nu am în vedere dizolvarea Parlamentului", a continuat el.
Solicitat să precizeze dacă, teoretic, în cazul în care Guvernul Negoiţă este respins la vot, ar avea posibilitatea în noul mandat să dizolve Parlamentul, Traian Băsescu a spus: "În noul mandat, da, nu înainte de validarea de după alegeri".
Preşedintele Traian Băsescu a mai declarat, în cursul zilei de marţi, că nu şi-a propus să dizolve Parlamentul imediat după alegeri, ci că va încerca să formeze o nouă majoritate în cazul în care România nu va avea Guvern până atunci.
"Nu mi-am propus să dizolv Parlamentul. Obiectivul meu este să avem guvern. Ori imediat după prezidenţiale voi încerca să realizez guvernul dacă nu se realizează până atunci", a declarat Traian Băsescu, întrebat cum comentează declaraţiile lui Ion Predescu, judecător al Curţii Constituţionale, care a spus că noul preşedinte, indiferent care va fi acesta, nu poate dizolva Parlamentul după alegeri, în cazul căderii unui al doilea guvern, întrucât raporturile Preşedinţie-Parlament sunt reprezentate pe perioada unui mandat.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în 16 octombrie, că, dacă Parlamentul nu va valida, până la prezidenţiale, două propuneri de guvern, Constituţia i-ar permite să dizolve Legislativul, începând cu 7 decembrie, dacă ar fi preşedinte în exerciţiu, dar că preferă să nu facă acest lucru. El a revenit a doua zi, spunând că în declaraţia privind posibilitatea dizolvării Parlamentului începând din 7 decembrie a fost vorba de "o eroare de exprimare" şi menţionând că s-a referit la o dată de după alegeri.
Judecătorul Curţii Constituţionale Ion Predescu declara că ?pe mandate nu există joncţiuni, nici la parlamentari, nici la preşedinte. Fiecare mandat are durata lui, atribuţiile lui, răspunderile şi imunitatea lui. Raporturile Preşedinţie-Parlament sunt reprezentate pe perioada unui mandat. Dacă unuia îi încetează mandatul, a dispărut şi termenul. Nu mai am termenul mandat şi termenul preşedinte. Dispare o parte a acestei relaţii. Odată cu alegerile prezidenţiale, se schimbă un termen. Un preşedinte nu poate dizolva Parlamentul decât dacă această instituţie respinge de două ori, în termen de 60 de zile, formarea unui nou guvern. De asemenea, Constituţia mai spune că preşedintele nu poate dizolva Parlamentul în ultimele şase luni ale mandatului său"
Şeful statului a mai spus, în 5 noiembrie, că nu ar fi de dorit să se ajungă la alegeri anticipate. Menţionând că dizolvarea Parlamentului reprezintă un mecanism de deblocare a crizelor politice, Traian Băsescu şi-a exprimat convingerea că România nu mai poate suporta încă un scrutin.
Atât preşedintele PSD, Mircea Geoană, cât şi cel al PNL, Crin Antonescu au invocat faptul că, în cazul căderii a două guverne propuse de premieri desemnaţi de actualul preşedinte, alegerile anticipate sunt improbabile.
Antena3.ro
