Augustin Zegrean, fost preşedinte CCR, a comentat motivele invocate în contestațiile depuse la candidatura pentru alegerile prezidențiale 2024 a Dianei Şoşoacă. În această seară, BEC a respins și a doua candidatură a Dianei Șoșoacă, depusă după decizia Curţii Constituționale a României.
Mai exact au fost analizate următoarele paragrafe din contestațiile depuse la CCR, în cazul Dianei Şoşoacă.
„La finalul anului 2021, Diana Ivanovici-Şoşoacă a proferat amenințări la siguranța națională a statului român, sugerând că poate furniza informații de natură a destabilizat NATO și Uniunea Europeană.
Totodată, Diana Ivanovici-Şoşoacă a militat constant pentru scoaterea României din Organizația Tratatului a Traficului de Nord NATO, despre care a și afirmat că este cea mai agresivă, periculoasă și potențial distructivă alianță militară", se arată într-una din contestațiile depuse la CCR
Întrebat dacă în baza acestor documente și a acestor declarații, Curtea Constituțională ar fi luat această decizie de a invalida candidatura la alegerile prezidențiale a Dianei Şoşoacă, fost preşedinte CCR, Augustin Zegrean a spus:
„Nu cred, pentru că, Constituția aceasta a României prevede într-un articol dreptul la liberă exprimare. Fiecare spune ce vrea, poate să-și exprime gândurile în diverse forme. Sigur că dacă prin gândurile lui face rău, comite o infracțiune, este pedepsit.
Dar această candidată nu a fost pedepsită nici pentru că s-a lăudat că are influență asupra NATO ..e gura ei mare și atâta tot. Deci nu poţi să-l condamni pe un om pentru că vine și strigă în piață te miri ce.
Iar despre partidele neconstituționale, motivele acelea sunt motive de a declara un partid net constituțional. Dar procedurile sunt altele, nu în cadrul depunerii unei candidaturi. Pentru a declara un partid neconstituțional, Curtea Constituțională trebuie să fie sesizată de trei persoane din statul acesta, fiecare separat: președintele Camerei, preşedintele Senatului sau preşedintele Guvernului, primul-ministru. Am avut și noi sesizări împotriva unor partide, dar făcute de persoane particulare, care nu pot fi luate în considerare", a spus Augustin Zegrean, la Antena 3 CNN.
Citește și
Un alt articol invocat în aceste contestații legat libera exprimare și anume articolul 30, alineatul 7 din Constituție.
„Sunt interzise de lege, defăimarea a țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene sau contrare bunelor moravuri", se mai arată în contestațiile depuse la CCR.
„De acord. Dacă sunt interzise de lege, atunci trebuia instituțiile statului să o sancționeze, să constate că a încălcat legile şi să o sancționeze. Ea nu a fost nici măcar cercetată, nici condamnată, pentru că ar fi comis vreuna din faptele acestea. Curtea Constituțională nu pedepsește. Legea curții nu permite așa ceva. Ei verifică constituționalitatea legilor după știința lor și răspund la toate celelalte atribuții după știința lor, după rapoarte făcute de anumite instituții", a mai spus Augustin Zegrean, la Antena 3 CNN.
