Cine este Radu Marinescu, ministrul propus de PSD la Justiţie
Publicat acum 1 ora si 44 minute
În schimb, cei doi foşti aliaţi se confruntă în prezent pentru o miză practică: modalitatea de alegere a conducerii partidului - pe listă sau uninominal, prima variantă ameninţând scaunul de primvicepreşedinte deţinut în prezent de Orban şi sporind puterile viitorului preşedinte de partid. În funcţie de votul Congresului, unul din cei doi adversari va rămâne doar cu calitatea de simplu membru PNL. Favorit este dat Antonescu. Votul pozitiv dat joi dat de Delegaţia Permanentă în favoarea introducerii sistemului de vot pe liste şi a procedurii de alegere în sistem de moţiuni ar putea prefigura rezultatul din prima zi de Congres.
De la înălţimea celor două milioane de voturi obţinute la alegerile prezidenţiale, Antonescu a avertizat în repetate rânduri că nu va mai candida la şefia partidului pentru un nou mandat dacă statutul pe care îl propune nu va fi adoptat în prima zi de Congres. În prezent prim-vicepreşedinte, Orban joacă totul pe cartea menţinerii actualui statut: dacă pierde se va vedea retrogradat la simpla calitate de membru de partid, fără nici o funcţie decât cea de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.
Partizan al candidaturilor invididuale, Orban s-a opus din răsputeri modificărilor statutare propuse de Antonescu. Şi a avut şi motive serioase. Propunerile statutare cu care îşi condiţionează candidatura Crin Antonescu vizează, printre altele, un BPC nou votat pe listă, fără prim-vicepreşedinte, sancţiuni pentru neplata cotizaţiilor, contribuţii financiare lunare ale filialelor, derogări, clasificarea membrilor în simpatizanţi şi activi. Pe lângă desfiinţarea postului de primvice, actualul lider de partid şi-a rezervat dreptul de a veni cu o listă de colegi pe care o va propune spre vot în bloc ca viitore echipă de conducere. Totodată, atribuţiile liderului PNL vor creşte după Congres: va avea dreptul de a propune revocarea unor colegi din echipa de conducere sau de a nominaliza liberali pentru eventuale portofolii de miniştri.
Raport de forţe
Surse liberale dau deja ca certă victoria lui Antonescu al cărui proiect este susţinut deschis de mai bine de 30 de filiale. Potrivit surselor citate, Orban nu se poate baza decât pe votul a maximum 400 de delegaţi. Un rol important în ecuaţia de putere îl va avea şi Călin Popescu Tăriceanu, mai ales că el nu se va mai regăsi în conducerea PNL decât în calitate de invitat permanent ca fost lider al partidului.
Prima zi este rezervată Congresului Extraordinar unde se vor prezenta, dezbate şi supune votului modificările statutare întocmite de comisia internă de profil. Este ziua decisivă în care Orban speră să dea peste cap planurile lui Antonescu şi să obţină păstrarea vechiului mod de candidatură individuală şi de vot uninominal. Dacă Congresul Extraordinar nu adoptă Statutul propus de Antonescu, liderul liberal a anunţat public că nu îşi va mai depune candidatura pentru un nou mandat la şefia PNL.
În cazul în care la Congresul extraordinar se adoptă noua formă de Statut este posibil ca Orban să renunţe să mai candideze a doua zi la şefia partidului, susţin surse liberale. În prezent, el şi-a depus candidatura inviduală în baza actualului statut, dar adoptarea noului document l-ar sili să reia această procedură de această dată însoţită de o moţiune şi de o listă cu candidaturile în echipă.
Şansele ca statutul dorit de Antonescu să pice sunt foarte mici. Doar o mână de filiale PNL şi-au mandatat delegaţii să voteze împotriva votării în bloc a unei echipe de conducere. Oltul condus de Ioan Ciugulea, Mehedinţiul lui Liviu Mazilu, Teleormanul cu al său Marin Almăjan, Alba în frunte cu Teodor Atanasiu, Bistriţa Năsăud, avându-l ca şef pe Ioan Ţintean şi Giurgiu, la cârma căruia se află controversatul Lucian Iliescu sunt cele mai importante filiale care susţin menţinerea candidaturilor individuale, dar şi a postului de primvicepreşedinte, deţinut în prezent de Ludovic Orban.
Toate organizaţiile judeţene au decis însă să susţină candidatura lui Antonescu la un nou mandat de preşedinte, acesta fiind perceput ca cea mai bună locomotivă electorală de care partidul dispune în acest moment.
Antonescu a reuşit deja să-şi impună în Biroul Politic Central şi la nivelul Delegaţiei Permanente viziunea sa privind votul pe liste, chiar dacă membrii comisiei de statut a partidului au evitat să adopte o poziţie tranşantă, propunând spre vot trei varainte de lucru: votul uninominal pentru fiecare funcţie de conducere, votul pe listă, cu preşedintele PNL plus membrii Biroului Politic aleşi în bloc sau o variantă intermediară în care delegaţii pot vota uninominal candidaţi de pe liste diferite.
Postul de prim-vicepreşedinte, desfiinţat
Conform proiectului de Statut propus de Antonescu, actualul preşedinte propune modificarea articolului 61, care se referă la atribuţiile Congresului, înlocuind prevederea privind existenţa şi alegerea prim-vicepreşedintelui PNL cu modificările statutare impuse de votul pe moţiuni.
Pentru validarea noului Statut şi a candidaturii sale pe moţiune, cu echipe, care s-ar putea adopta, vineri, la Congresul extraordinar al PNL, preşedintele PNL propune, la capitolul dispoziţii generale, noi prevederi la articolul 106, introducând aliniate potrivit cărora "Congresul extraordinar care adoptă prezentul Statut poate convoca un singur Congres ordinar în termen de minim 12 ore de la hotărârea de convocare".
Noile prevederi ale articolului 61 stipulează că Congresul aprobă "în acelaşi timp şi împreună cu alegerea preşedintelui partidului strategia şi programul politic prezentate de acesta" şi "alege în acelaşi timp şi împreună cu alegerea preşedintelui partidului Biroul Politic Central, la propunerea acestuia", înlocuind prevederea potrivit căreia Congresul alegea "uninominal" cei 29 de membri titulari ai BPC.
Echipa de conducere, în condeiul lui Antonescu
Conform modificărilor statutare, "numărul de membri ai BPC care poate fi propus de un candidat este de 32, dintre care cel mult 15 vicepreşedinţi". Listele cu cei 32 de liberali, care depun declaraţii scrise că acceptă prezenţa pe lista respectivului candidat, urmează să fie depuse de candidaţii la funcţia de preşedinte la secretariatul general, prezenţa vreunui membru PNL pe mai mult de o listă devenind "nulă de drept", conform noilor prevederi statutare.
Deocamdată, Antonescu nu a dat publicităţii o listă cu echipa de conducere pe care o propune, făcând doar referi fragmentare la unii liberali. Dacă cei doi preşedinţi seniori ai partidului, preşedintele refondator Radu Câmpeanu şi preşedintele de onoare Mircea Ionescu Quintus vor face parte de facto din viitorul BPC, senatorul Mircea Diaconu va fi unul din cei 15 vicepreşedinţi ai partidului, iar Andrei Marga va avea calitatea de membru în această structură de conducere.
Dan Radu Ruşanu, Relu Fenechiu, Varujan Vosganian, Norica Nicolai, Romeo Stavarache, Marian Petrache, Florian Popa şi Paul Victor Dobre sunt alţi posibili vicepreşedinţi pe lista lui Antonescu
Antonescu a mai sugerat că în viitoarea sa echipă de conducere vor fi şi oameni mai tineri, parlamentari foarte activi, precum Alina Gorghiu, Diana Tuşa, Cristina Pocora sau Cristian Buşoi.
Conform unor surse PNL, Antonescu va încerca să le găsească un loc pe lista sa şi liberalilor Andrei Chiliman, Teodor Meleşcanu, Eugen Nicolăescu, Mariana Câmpeanu, Daniel Chiţoiu, Mihai Voicu, Vlad Moisescu sau Stejărel Olaru. Pe listă s-ar mai putea regăsi Raducu Filipescu şi Lucian Iliescu.
Antonescu a anunţat că pe lista sa nu se vor găsi lideri precum Călin Popescu Tăriceanu, Ludovic Orban, care a ales calea "votului uniniminal", prieteni precum Dinu Patriciu sau rude, excluzând astfel o eventuală prezenţă a soţiei sale, Adina Vălean, pe lista pentru Congres.
Prerorgative mai largi pentru Biroul Politic Central
Dintre cei 15 vicepreşedinţi, conform proiectului lui Antonescu, un număr de opt vor avea atribuţii de coordonare regională. De asemenea, membrii de drept în BPC prevăzuţi de actualul Statut - foştii preşedinţi ai PNL şi preşedinţii diverselor organisme ale partidului sunt mutaţi în componenţa DP.
BPC câştigă prerogativele de a numi şi revoca secretarul general la propunerea preşedintelui şi de a desemna candidaţii pentru funcţiile de primari şi preşedinţi de consilii judeţene cărora le poate acorda "derogări de vechime" în situaţii "cu totul deosebite", pierzând atribuţia privind aprobarea schemei organizatorice a aparatului central, precum şi bugetul anual de venituri şi cheltuieli al acestuia, pe care o preia secretarul general "îndrituit" să asigure "gestionarea surselor de finanţare".
La şedinţele BPC pot participa cu statutul de invitaţi secretarul general, trezorierul PNL, preşedinţii celor două Camere, liderii grupurilor parlamentare, foştii preşedinţi ai partidului, premierul şi miniştrii liberali.
Puteri sporite pentru liderul de partid
Preşedintele PNL va deţine "ceva mai multă putere", aşa cum declara recent Crin Antonescu. El va avea dreptul să numească sau să revoce atât Secretarul General, care i se subordonează, cât şi secretarii generali adjuncţi şi secretarii executivi.
Antonescu doreşte pentru sine dreptul de a numi componenţa unei Comisii pernamente pentru Statut şi regulamente pe care o propune spre înfiinţare la nivel naţional, de a numi membrii titulari în Birou în cazul de completării din rândul celor şase supleanţi şi de a-i numi pe secretarii generali adjuncţi şi executivi şi pe secretarul pentru relaţiile internaţionale (validaţi până acum de BPC - n.r.) propuşi de secretarul general, pe care îl numeşte sau îl revocă doar cu acordul BPC.
Secretarul general are în răspundere gestiunea patrimoniului "mobil şi imobil" al partidului, răspunzând de activitatea sa în faţa preşedintelui căruia îi este "subordonat direct".
"În cazul vacantării funcţiei de preşedinte, responsabilităţile acestei funcţii se asigură de către un vicepreşedinte ales de BPC, iar, în situaţia în care preşedintele este în imposibilitatea de a-şi exercita funcţia, responsabilităţile acestei funcţii se asigură de către un vicepreşedinte ales de preşedintele PNL", se mai arată în proiectul lui Antonescu, care a eliminat prerogativele prim-vicepreşedintelui prevăzut în actualul Statut.
Pentru constituirea Guvernului din umbră, Crin Antonescu propune Delegaţiei ca acele comisii de specialitate care funcţionau în cadrul DP să fie organizate şi să funcţioneze "în cadrul Partidului Naţional Liberal".
Şi Curtea de Onoare şi Arbitraj capătă o nouă sarcină, aceea de a interpreta, la solicitarea preşedintelui, BPC-ului sau secretarului general, prevederile Statutului sau concordanţa acestuia cu celelalte regulamente, o altă structură centrală reformată fiind Comisia de Etică, care va fi formată din 11-15 membri, care au o vechime de cel puţin 10 ani în PNL şi "o verticalitate morală ce nu e contestată" şi sunt numiţi de CNEx.
La nivel naţional, Antonescu propune constituirea "unei Comisii de Statut şi Regulament" compusă din 7-11 membri, care să funcţioneze conform unui Regulament adoptat de CNEx, prin introducerea unui nou articol la secţiunea organizare, după articolul 34.
?Simpatizantul?, o nouă categorie de membru PNL
Potrivit proiectului lui Antonescu, se produc modificări şi la capitolul privind calitatea de membru al PNL, fiind introdusă prin Statut o nouă categorie, aceea a simpatizanţilor. Preşedintele PNL propune un nou articol 8, care să stipuleze departajarea membrilor PNL pe trei niveluri: simpatizanţi, activi şi de onoare, în proiectul de Statut fiind adăugat termenul de "simpatizant" la fiecare referire la calitatea de membru al formaţiunii politice.
"Dobândirea calităţii de membru activ al PNL se face în temeiul hotărârii de validare a Biroului Politic Teritorial (BPT) pe baza unei cereri adresate preşedintelui de filială de către solicitant şi pe baza raportului de evaluare a activităţii prezentate de organizaţia din care face parte, semnat de preşedintele organizaţiei" se mai arată în proiectul lui Antonescu.
În plus, "calitatea de membru activ se poate obţine la mimim trei luni după obţinerea calităţii de membru simpatizant", existând şi posibilitatea ca, "în cazuri excepţionale", membrii simpatizanţi să poată deveni activi depunând o solicitare în acest sens la sediul central, cererea putând fi validată de preşedintele PNL.
Încălcarea statutului PNL nu mai constituie motiv de sancţionare
La capitolul sancţiuni, preşedintele PNL elimină posibilitatea sancţionării unui liberal care a încălcat prevederile Statutului, propunând în schimb sancţionarea persoanelor care au săvârşit abateri grave de la disciplina partidului, inclusiv prin acţiuni sau declaraţii publice împotriva "imaginii şi prestigiului partidului şi a candidaţilor PNL la toate funcţiile publice de orice nivel".
În privinţa excluderilor, şeful PNL propune ca şefii de filiale să nu mai fie excluşi prin decizia DP, ci prin hotărârea CNEx la propunerea BPC sau a Delegaţiilor Permanente Teritoriale (DPT), Consiliul înlocuind DP şi în cazul deciziilor de excludere a membrilor fără funcţii în organimele conducere locale sau în administraţia publică locală, membrilor titulari şi cei cu drept de vot consultativ din cadrul Biroului Politic Local şi pentru membrii titulari şi cei cu drept de vot consultativ din cadrul DPT.
Neplata cotizaţiei atrage după sine interdicţii de candidatură la alegeri
Nici cotizaţiile nu rămân nemodificate. Crin Antonescu propune, pe lângă cotizaţiile lunare stabilite de BPC pentru persoanele alese sau numite în funcţiile de conducere în structurile partidului sau în administraţia publică centrală, precum şi pentru parlamentari şi parlamentarii europeni, introducerea unei noi "taxe", o contribuţie financiară lunară pentru filială care va fi stabilită de Biroul Politic Central în funcţie de numărul de membri activi raportaţi.
Crin Antonescu propune şi introducerea unui nou aliniat care se referă la "obligativitatea" ca membrii activi să îşi plătească lunar cotizaţia, membrii simpatizanţi urmând să plătească o cotizaţie lunară numai în cazul în care doresc să devină membrii activi. Mai mult Antonescu propune ca liberalii care nu îşi achită cotizaţiile la zi nu îşi pot depune candidaturi la alegerile locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale.
Marius Vulpe, Antena3.ro
