Ambasadorul Franţei în România: Problema romilor trebuie mutată de pe agenda bilaterlaă pe agenda europeană

Problema comunităţilor de romi trebuie mutată "de pe agenda bilaterală pe agenda europeană", soluţia acordării ajutoarelor pentru repatriere având mai curând un efect final invers, spune ambasadorul Franţei în România, Philippe Gustin, într-un interviu acordat, sâmbătă postului RFI.
   
"Cred că înainte de orice trebuie să mutăm acest subiect de pe agenda bilaterală pe agenda europeană.  Repet ce a spus premierul francez: România nu trebuie să se eschiveze, să evite acest subiect. Subiectul e complex, trebuie tratat cu multă atenţie şi va lua mult timp (...) Toate persoanele cu care s-a întâlnit aici ministrul francez de interne i-au spus că acest ajutor de 300 de euro pentru repatrierea romilor are efecte extrem de perverse. E mai curând o incitare la a pleca din nou în Franţa, ceea ce nu ajută la rezolvarea problemei romilor între Franţa şi Romania",  a spus seful misiunii diplomatice franceze.
   
Referindu-se la un cadru mai larg, cel al relaţiilor bilaterale, ambasadorul Gustin a susţinut că parteneriatul strategic româno-francez este un document "foarte dens", care trebuie "curăţat puţin", procedura care se va face cu acordul României şi care va trebui să cuprindă şi "clauze de revizuire".
   
"E un document care are mai mult de  patru ani, care e foarte dens. Am propus partenerilor români - şi ei au acceptat -  să îl curăţăm puţin. Trebuie păstrată filozofia parteneriatului, dar el trebuie periat şi trebuie să ne fixăm obiective foarte clare ca mijloace şi ca timp. E ceea ce facem acum cu partenerii români. În final, documentul nu trebuie să depăşească două pagini, faţă de cele 18 sau 20 care există în prezent. Trebuie să existe şi clauze de revizuire pentru a ne asigura că lucrurile au fost bine făcute", a comentat ambasadorul. 
   
Domeniul prioritar ale parteneriatului revizuit va fi dezvoltarea economică, unde există "sectoare privilegiate ca energia, agricultura, sănătatea, industria apărării", a detaliat Gustin.
   
Pe de altă parte, ambasadorul a susţinut că a perceput cu "enorm interes" subiectul Oltchim şi a remarcat faptul că "e greu pentru un observator străin neiniţiat în practicile româneşti să înţeleagă ce se întâmplă".
   
Abordând subiectul absorbţiei fondurilor europene, ambasadorul francez a considerat că au fost făcute "erori în amonte" şi că Franţa ar fi trebuit să ajute "mai intens România după aderare din punct de vedere tehnic pentru a realiza dosare de candidatură la fonduri europene", o soluţie prezentă fiind găsirea unor "asistenţi tehnici care să vină în România şi care să poată însoţi statul şi comunităţile locale în procesul de absorbţie al fondurilor europene".
   
Ambasadorul francez a mai comentat că referendumul şi evenimentele post-referendum "nu au daunat imaginii ţării", din punctul de vedere al cunoscătorilor realităţilor româneşti, dar "când e vorba de imaginea României în străinăte, e altceva".
   
Referindu-se la probleme de actualitate, cum ar fi alegerilor pentru şefii Parchetelor, ambasadorul a spus: "Justiţia are azi sentimentul că deţine o adevarată putere şi că poate lucra independent. E foarte bine aşa, e ceea doresc  şi partenerii europeni ai României. Dar, pe de altă parte, ne aflăm pe o linie foarte subţire. Această putere trebuie să fie independentă, cu siguranţă,  dar nu trebuie să treacă de partea cealaltă şi să îşi folosească forţa în detrimentul celorlalte puteri, fie că e vorba despre Executiv sau Legislativ".
   
"Nu dăm lecţii, dar suntem foarte vigilenţi, nu acceptăm derivele şi derapajele", a explicat ambasadorul Gustin atitudinea Franţei.
   
În ce priveşte aderarea României la spaţiul Schengen, ambasadorul a spus, în interviul acordat RFI: "Franţei nu s-a schimbat, dar Franţa nu e singura în Europa, calendarul aderării e stabilit de toate ţările europene. Vorbim des între ambasadorii europeni despre asta şi încercăm să găsim un echilibru. Dorinţa mea este să existe o decizie cât mai rapid posibil. Dar trebuie să fie o decizie care să nu excludă. Spun asta pentru că am auzit recent nişte declaraţii ale unor politicieni germani. Trebuie să fim foarte atenţi la acest subiect, care e foarte sensibil în România. Trebuie deci să dăm un răspuns cât mai rapid posibil".